ALCOOLUL: Consumul de alcool, rar si cu moderatie, are un efect mic sau niciunul, ori poate face chiar bine la inima, posibil datorita faptului ca duce la cresterea nivelurilor de HDL – colesterol bun. Totusi:
- Conducerea unui vehicul sau efectuarea unor operatii potential riscante dupa consumul de alcool creste pericolul de accidente.
- Excesul de alcool poate provoca mahmureala.
- Prea multa bautura da pe moment o stare de euuforie, dar efectul final este depresia.
- Consumul de alcool perturba somnul.
- Dependenta poate duce la probleme sociale (inclusiv violenta), malnutritie, hipertensiune, gastrita, tulburari hepatice, cancer la guta si altele.
- Consumul de alcool in timpul sarcinii dauneaza fatului.
Dupa absorbtie, alcoolul este preluat de fluxul sangvin. Ficatul scindeaza treptat alcoolul, transformandu-l in alte substante, si astfel, in final, este indepartat complet din sange – cu conditia ca intre timp sa nu fi consumat iarasi alcool. Cu cat beti mai mult alcool, cu atat mai mult timp ii este necesar ficatului pentru a-l indeparta din fluxul sangvin. Band o portie de alcool (un pahar cu vin, un pahar cu bere de tarie medie sau un paharel de alcool concentrate), nivelul de alcool in sange creste cu 15 mg la 100 ml in sange. Organismul unei persoane de talie medie ii este necasara o ora pentru a metabolize aceasta cantitate de alcool. Femeile sunt mukt mai expuse decat barbatii la efectele daunatoare ale alcoolului, deoarece il absorb maai repede si nivelurile de alcool sjung mai mari in sangele lor.
RENUNTAREA LA OBICEI SAU TEMERAREA LUI: Daca doriti sa fumati sau sa beti mai putin ori chiar sa renuntati complet:
- Identificati argumentele pro si contra mentinerii sau renuntarii la aceste obiceiuri.
- Cautati activitati alternative, nedaunatoare, care sa va faca placere si sa va ajute sa reduceti stresul.
- Daca simtiti nevoia de ajutor, nu ezitati sa-l cereti.
EXPUNEREA LA LUMINA
Tot mai multe dovezi stiintifice arata ca o sanatate buna depinde in parte de expunerea adecvata la diferite lungimi de unda ale radiatiei electromagnetice din lumina naturala. Expunerea zilnica la lumina intense afecteaza activitatea glandei pineale si a hipotalamusului si modifica nivelurile diferitilor hormone si neurotransmitatori. O expunere poate duce la tulburari afectice sezoniere si la simptomele care apar in urma schimbarii fusului orar. Proportiile diferitelor lungimi de unda in lumina formeaza “spectrul” ei. Spectrul solar se modifica in functie de ora, anotimp, starea vremii si distanta fata de ecuator, precum si de nivelul de poluare a aerului, traversarea unui mediu de sticla reduce proportia de radiatii ultraviolete. Diferitele tipuri de lumina produsa electric au spectre diferite, iar acestea pot afecta sanatatea fizica si mintala. Exista becuri care emit spectrul local, imitand soarele de dupa-amiaza. Ele pot fi utile cello care sufera de tulburare afectiva sezoniera. O expunere de 15 sau 20 de minute la lumina solara directa stimuleaza producerea de vitamina D si de substante chimice care va fac “sa va simtiti bine”, cum ar fi endorfinele. Totusi, nu exagerati. Prea multa lumina ultravioleta solara poate deveni cauza unui cancer de piele, inclusiv melanoma malign si cresc riscurile de cataracta oculara. Pentru a va proteja purtati ochelari de soare daca soarele este puternic.
TRANSFORMATI-VA LOCUINTA INTR-UN LOC SANATOS
Confortul poate fi uneori periculos. Mochetele fixate, de exemplu adapostesc acarienii din praf, care la unele persoane pot provoca astm si endeme. Particulele de praf exista din belsug si in locuintele calduroase, care au incalzire centrala si sunt bine isolate. Aparatura electrocasnica genereaza campuri electromagnetice suspectate de cresterea riscului de cancer. Iata cum va puteti face locuinta mai lipsita de pericole:
- Aerisiti toate camerele cat mai mult.
- Evitati extremele de caldura si umiditate.
- Tineti cateva plante de apartament pentru a improspata aerul. Plantele absorb anumite chimicale posibil toxice. Printre cele mai eficiente sunt plantele –paianjen (Chlorophitum sp.), crizantemele, cocotierii, ficusii, gerberele si dracenele.
- Nu folositi pentru curatenie detergenti si alte produse chimice sub forma de spray, caci favorizeaza astmul.
- Pe cat posibil inlocuiti-le cu bicarbonat de sodiu si otet.
- Asigurati-va o iluminare adecvata.
- Mentneti nivelurile sonore in limite rezonabile.
- Nu stati vreme indelungata aproape de lateralele sau de spatele televizorului ori computerului.
- Urmati cu atentie instructiunile de folosire a chimicalelor potential otravitiare (solventi, adezivi, produse de desfundare a scurgerilor si pesticide).
- Cereti sfatul unui specialist cand curatati o vopsea veche, cu plumb in ea.
- Atentie la unele riscuri de accidente, precum un covor prost fixat pe scari sau cabluri electrice neancorate.
- Nu reglati termostatul boilerului la o treapta prea inalta.
- Reduceti la minimum expunerea la formaldehida, evitand mobile din lemn preset (acoperind suprafetele cu lac sau poliuretan). Si vopsind peretii palcati cu lemn preset cu o vopsea care absoarbe emisiile de formaldehida.
- Instalati detectoare de fum si un detector de monoxide de carbon daca aveti soba cu gaze sau un garaj care comunica cu locuinta.
- Verificati periodic nivelul gazului radon din locuinta.
