Hrana este sursa de energie necesara pentru a sustine activitatea tuturor celulelor organismului. Ea furnizeaza si nutrientii absolut necesari pentru cresterea si refacerea celulelor si da posibilitatea organismului sa produca o varietate de substante, ca hormoni, enzime si neurotransmitatori, esentiale pentru buna sa functionare.
In ultimii ani, teoriile privind alimentatia au evoluat. Nu demult, se credea ca evitarea anumitor alimente, cum ar fi grasimile, asigura o dieta sanatoasa. Desi reducerea consumului de grasimi inca este cosiderata importanta, acum se pune un accent mai mare pe o dieta variata, cu alimente bogate in nutrienti, echilibrata.
CUMPARAREA SI PREPARAREA HRANEI
Cand cumparati alimente, ganditi-va care sunt cele mai sanatoase. De exemplu, carnea de pasare si pestele sunt de preferat carnii rosii, care contine mai multe grasimi saturate. Alegeti uleiurile obtinute prin presare la rece, bogate in grasimi mono-si polinesaturate cu efect benefic, in loc de unt sau alte grasimi solide, care contin grasimi saturate. Alegeti produse lactate cu continut mic de grasimi. Preferati alimentele organice, adica fructe si legume obtinute fara folosirea pesticidelor, antibioticelor sau a hormonilor de crestere. Imbunatatiti-va nutritia consumand alimente cat mai putin prelucrate chimic sau biologic, cum ar fi cerealele integrale, fructele si legumele proaspete. Pastrati valoarea nutritionala a alimentelor proaspete preparandu-le chiar inainte de masa. In cazul fructelor si legumelor organice ar trebui, in general, sa curatati cat mai putin din coaja. Dar atunci cand mancati produse nonorganice, urmele de insecticide, fungicide sau erbicide se afla, cel mai probabil, in coaja sau in frunze. Spalati-le indelung si cu atentie. Fructele si legumele fierbeti-le foarte putin, pentru a le pastra continutul de vitamine si minerale. Daca le prajiti faceti-o rapid, folosind de fiecare data ulei proaspat.
Carbohirati complecsi – mancati intre 6 si 11 portii continand amidon nerafinat – orez, fasole, radacinoase, banana si cereale ontegrale sau alimente preparate din acestea. Carbohiratii complecsi sunt o sursa de energie si contin vitamine si minerale.
Legume si fructe – mancati zilnic pana la 5 portii de legume si 2 pana la 4 portii de fructe. Includeti radacinoase, tuberculi, tulpini, frunze, fructe, seminte si pastai. Alegeti fructe si legume de diferite culori (pigmentii din plante au efecte benefice diferite). Aceste alimente asigura fibre, vitamine, minerale si unii acizi grasi esentiali.
Alimente bogate in proteine – mancati zilnic 4 pana la 6 portii. Aceste alimente cuprind carnea de pasare, pestele, ouale, produsele lactate cu continut scazut de grasimi, carnea slaba, nucile si fasolea. Proteinele sunt necesare pentru cresterea si refacerea celulelor si pentru producerea de anticorpi, hormoni si enzime.
Grasimi – limitati ratia de grasimi la cel mult 30% din totalul caloriilor. Ea include atat grasimile “ascunse” in alte alimente, cat sip e cele folosite la gatit. Alegeti grasimi vegetale (din nuci, seminte, cereale integrale, legume, uleiuri vegetale nerafinate) si preferati grasimile din peste celor din carne, oua si produse lactate. Grasimile asigura acizii grasi, vitali pentru structura celulei si contin vitamine solubile in grasimi.
Dulciuri – indulciti hrana cu putina miere sau zahar. Dar folositi-le cat mai rar. Alimentele dulci furnizeaza rapid energie si doar uneori mici cantitati de minerale.
