Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că salariile medicilor vor fi acordate în viitor în funcție de performanță și volumul efectiv de muncă prestată, nu în funcție de vechime sau statut profesional. Decizia vine după o analiză a diferențelor majore existente între activitatea efectuată de medici și veniturile pe care le încasează. Rogobete a prezentat această schimbare ca parte a unei reforme mai ample privind organizarea și plata gărzilor medicale în sistemul public de sănătate.
Această propunere apare într-un moment în care sistemul sanitar românesc se confruntă cu deficit de personal, suprasolicitare în spitalele mari și nemulțumiri legate de echitatea plăților. Diferențele salariale dintre medici care prestează volume diferite de muncă au generat frustrări în rândul cadrelor medicale, mai ales în unitățile cu activitate intensă. Reforma se aliniază cu cerințele medicilor care doresc recunoașterea muncii efectuate și o distribuire mai corectă a fondurilor destinate sănătății.
Ministrul a dat un exemplu concret privind disparitatea din sistem. Conform declarației sale, există chirurgi care operează 20 de pacienți pe săptămână și alții care operează doi pacienți pe an, dar la finalul anului au aceleași venituri. Rogobete a subliniat că o astfel de situație nu i se pare corectă din punct de vedere al echității. El a explicat că noua metodologie de organizare și tariffare a gărzilor va avea drept criteriu central performanța profesională, și că salarizarea se va face în funcție de rezultatele concrete obținute de fiecare medic.
Anunțul ministrului a generat reacții rapide în rândul cadrelor medicale. Medicul chirurg Ilie Albean, membru în Consiliul Medicilor Brașov, consideră că diferențierea salarială pe baza performanței este justificată tocmai datorită volumului foarte diferit de activitate între medici. Albean a explicat că situația este cu atât mai vizibilă în cazul spitalelor județene de urgență, unde activitatea este intensă și gărzile implică intervenții continue, față de spitalele de cronici unde gărzile sunt mai lejere. Medicul rezident Andrei Toma a susținut același punct de vedere, argumentând că în prezent pot exista situații în care medici cu activitate minimă sunt remunerați la același nivel sau chiar mai bine decât cei care tratează constant cazuri grave în centrele universitare.
Cum vor fi măsurate performanța și munca efectivă
Detaliile aplicării noului sistem nu au fost încă precizate. Rămân nelămurite mai multe aspecte cruciale pentru implementare: modul în care va fi definită performanța, ce indicatori vor fi utilizați pentru măsurare, și dacă sistemul va putea fi aplicat unitar fără a genera alte dezechilibre între spitale sau specialități medicale. Potențialii indicatori de performanță menționați de medici includ numărul de intervenții chirurgicale, complexitatea cazurilor tratate, și timpul efectiv de gardă. Totuși, ministerul nu a publicat încă o metodologie detaliată care să clarifice aceste aspecte.
Diferențele în volumul de activitate și calitatea serviciilor medicale au fost prezentate de medici ca fiind rezultatul structurii spitalelor din România. În unele spitale mai mici, pacienții sunt redirecționați către unitățile mai mari și mai echipate, ceea ce duce la o activitate redusă și la salarii care nu reflectă responsabilitatea efectivă. În spitalele mari de urgență și în centrele universitare, volumul de muncă este considerabil mai mare, cu mai multe intervenții complexe și cazuri grave. Acest decalaj a creat frustrări în rândul medicilor din unitățile cu activitate intensă, care consideră că nu sunt recompensați corespunzător pentru efortul depus.
Reforma se află deocamdată la nivel de anunț și dezbatere publică. Ministerul Sănătății urmează să prezinte o legislație detaliată și să consulte stakeholderii din sistem înainte de implementare. Eventualele modificări vor fi atent urmărite de personalul medical din întreaga țară, iar impactul lor asupra satisfacției și stabilității cadrelor medicale va fi determinant pentru succesul reformei.
