Jocul patologic este poziționat sub „comportament anormal sau defectuos în controlul impulsurilor” în cadrul clasamentului internațional al bolilor și este definit după cum urmează:
„Funcționarea defectuoasă constă în jucatul repetat și frecvent al jocurilor de noroc, fapt care controlează viața pacientului și duce la distrugerea valorilor și angajamentelor sociale, profesionale și familiale.”
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie, este o boală discretă care se îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în starea de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
De asemenea, pe lângă dependența de jocurile de noroc este jocul cu o personalitate socială distorsionată caracterizată prin nerespectarea obligațiilor sociale și a sentimentelor față de ceilalți. Acest tip de comportament poate fi întâlnit frecvent în închisori.
Tinerii şi jocurile de noroc
Jocul patologic este poziționat sub „comportament anormal sau defectuos în controlul impulsurilor” în cadrul clasamentului internațional al bolilor și este definit după cum urmează:
„Funcționarea defectuoasă constă în jucatul repetat și frecvent al jocurilor de noroc, fapt care controlează viața pacientului și duce la distrugerea valorilor și angajamentelor sociale, profesionale și familiale.”
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie, este o boală discretă care se îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în starea de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
De asemenea, pe lângă dependența de jocurile de noroc este jocul cu o personalitate socială distorsionată caracterizată prin nerespectarea obligațiilor sociale și a sentimentelor față de ceilalți. Acest tip de comportament poate fi întâlnit frecvent în închisori.
In cadrul unui joc de noroc, orice participant ştie că rezultatul se datorează hazardului, că zeiţa Fortuna va alege şi nicidecum un alt criteriu, iar scopul recunoscut al jucătorului va rămâne acela de a câştiga bani, simultan cu acela de a se distra singur sau în compania prietenilor.
Care sunt astăzi accepţiunile dominante în dicţionare sau semnificaţiile majoritare ale jocului de noroc, ca grad de acoperire printre jucători sau între specialişti ?
Structural, orice joc de noroc reprezintă o activitate de agrement ce cuprinde un număr de minimum cinci componente esenţiale (Blaszczynski, 2010):
- implicarea a cel puţin doi parteneri (dintre care unul poate fi organizatorul de jocuri de noroc);
- desfăşurarea sa este incertă;
- rezultatul final se bazează pe şansă;
- pariurile nu se limitează doar la bani, ci se poate paria şi pe bijuterii sau alte bunuri personale;
- participarea este voluntară şi presupune achitarea unei taxe.
În Statele Unite ale Americii, la sfârşit de secol XX, aproximativ 85% din populaţia adultă a participat direct cel puţin o dată în viaţă la un joc de noroc (National Council on
Problem Gambling, 2000), în Canada, un procent de 63,3% din populaţia adultă a jucat cel puţin o dată în cursul anului 2005, fără a dezvolta probleme de dependenţă (Centre for Addiction and Mental Health, 2008), în Norvegia, mai mult de 80% din populaţia adultă a participat la jocuri de noroc, iar dintre aceştia, aproximativ 40% au jucat cel puţin o dată pe săptămână şi statisticile internaţionale ar putea continua să descrie impactul structural zdrobitor al jocurilor de noroc.
În România, în urma unui sondaj de opinie efectuat de Insomar, în 40 judeţe ale ţării şi în Bucureşti, în anul 2000 (Bucur, 2000), s-a constatat că 63% dintre români au jucat la concursurile cu premii şi jocuri de noroc, iar dintre cei care încă nu jucaseră, un procent de 23% au declarat că intenţionează să joace în viitor. Avem de-a face cu o creştere progresivă a categoriilor de persoane care practică activitatea de jocuri de noroc, iar gradul de acoperire cel mai ridicat se înregistrează la tinerii adolescenţi, care petrec din ce în ce mai mult timp în sălile de jocuri sau în compania jocurilor video.
Modelele de gândire distorsionată a jucătorilor de noroc sunt de asemenea menționate într-o altă clasificare a bolii pe scară largă, „DSM-IV”:
- Importanța deosebită a banilor pentru jucători.
- Modele de gândire în ceea ce privește competiția.
- Neliniștea unui jucător.
- Nevoia exagerată de recunoaștere socială.
- O tendință a maniei de muncă.
- Apariția frecventă a tulburărilor psihomatice de stres.
Factori care să conducă la dependență ar putea fi experiențe de genul multe câștiguri („o victorie mare”) sau experiențe de viață debilitante cum ar fi probleme cu partenerul de viață, despărțire, sarcina sau tulburările profesionale.
