Administrația Prezidențială a anunțat vineri semnarea unui acord politic între conducerile PSD, PNL, USR și UDMR privind noua lege a salarizării în sectorul public. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au pus semnătura pe documentul final după negocieri intense din ultimele zile. Legea trebuie aprobată de Parlament până la 1 iulie 2026, termen impus de Planul Național de Redresare și Reziliență. Intrarea în vigoare va avea loc la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată sau modificări ulterioare prin măsuri speciale.
România a asumat prin PNRR reformarea completă a sistemului de salarizare în administrația publică. Acordul semnat vineri reprezintă finalizarea unui proces negociat la nivel politic superior, care urmărește atât restructurarea grilelor salariale cât și respectarea țintelor fiscale pe termen mediu și lung. Deblocarea unei tranșe de aproximativ 700 de milioane de euro depinde direct de adoptarea și implementarea acestei reforme în termenul stabilit.
Conform acordului, cheltuielile totale cu salariile din sistemul public nu vor putea depăși în 2027 nivelul din 2026 cu mai mult de opt miliarde de lei. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că suma suplimentară estimată pentru aplicarea noii legi este de 7,2 miliarde de lei, ceea ce lasă spațiu pentru eventuale ajustări parlamentare. Ministerul Muncii va publica proiectul la transparență decizională, după care vor urma consultări cu sindicatele și reprezentanții categoriilor profesionale afectate. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a anunțat că publicarea textului va avea loc luni, cu debutul consultărilor marți.
Partidele implicate s-au angajat că niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după intrarea în vigoare a noii legi. Sindicatele din Educație și Sănătate au reacționat deja negativ. Profesorii nu vor vedea salariile maxime ajungând la coeficientul trei din grila generală, iar în sistemul sanitar sporul pentru condiții deosebit de periculoase va scădea de la 85 la 40 la sută. Ministerul Finanțelor estimează că majorarea plafonului salarial cu opt miliarde de lei ar permite creșteri pentru aproximativ 53 la sută dintre actuali bugetari.
Refacerea ierarhiilor și eliminarea unor beneficii controversate
Noua structură de salarizare urmărește eliminarea unor sporuri și beneficii care au generat controverse de ani buni. Vor fi suprimate sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de confidențialitate și indemnizația de hrană. Sporul de 40 la sută pentru proiectele europene va fi menținut, inclusiv pentru primari, viceprimari și conducerea consiliilor județene. Scopul reformei este construirea unei grile unitare bazate pe coeficienți clari, de la funcțiile de conducere până la cele de debut, iar sporurile vor fi limitate la maximum 20 la sută din salariu.
Reformele salariale din sectorul public au fost o promisiune electorală pentru mai multe partide și au apărut în programele de guvernare din ultimii ani. România a inclus această reformă în PNRR ca obligație internațională, cu scopul modernizării administrației publice și creșterii eficienței. Precedentele încercări de reformă au eșuat din cauza presiunilor sindicale și politice, iar de data aceasta acordul celor patru partide principale semnalează o convergență rară la nivel politic.
Ministerul Muncii va publica luni textul complet al proiectului, urmând ca de marți să înceapă consultările formale cu sindicatele și reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale. Guvernul lucrează pe un calendar accelerat pentru ca forma finală să ajungă rapid în Parlament, în vederea aprobării până la termenul de 1 iulie 2026. Deblocarea tranșei de 700 de milioane de euro din PNRR depinde direct de respectarea acestui calendar și de aprobarea legii în forma convenită.
