Taxa de utilizare a drumurilor (rovinieta) aduce anul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri venituri de circa 200 de milioane de lei. Acestea sunt plătite în cea mai mare parte de către șoferii români, pentru că autoritățile nu au posibilitatea să recupereze banii datorați de proprietarii mașinilor înmatriculate în alte țări.
Este vorba și despre cele peste 100.000 de mașini înmatriculate în Bulgaria și care sunt conduse de șoferi români în țara noastră, scrie auto-blid.ro
Chiar dacă sistemul automatizat de recunoaștere a numerelor de înmatriculare montate pe șosele și autostrăzi este unul performant, stabilirea proprietarului mașinii și amendarea acestuia în cazul în care nu a achitat taxa de drum este imposibilă pentru mașinile înmatriculate în alte țări.
Asta deoarece sistemul informatic al CNADNR nu are acces la bazele de date cu proprietarii de mașini din alte țări și nici nu există un protocol cu Poliția de frontieră pentru blocarea la graniță a mașinilor contravenienților, așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Bulgaria, Ungaria sau Grecia.
Practic, cei depistați scapă oricăror amenzi căci SIEGMCR al CNADNR nu are acces la o bază de date care să identifice proprietarul acestorta.
Pentru a înțelege situația sunt necesare scurte explicații privind modul de funcționare a actualul sistem de control și emitere a rovinietelor, abreviat oficial SIEGMCR. Cele aproximativ 72 de camere video amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale fac fotografii tuturor vehiculelor care trec prin dreptul lor.
Imaginile cu numerele de înmatriculare sunt trimise mai departe în sistemul informatic, către o componentă software de recunoaștere a numerelor, numită ANPR (Automatic Number Plate Recognition, în engleză). Totul este până la acest punct performant, iar sistemul este capabil să recunoască numere scrise cu orice seturi de fonturi. ”Sistemul permite recunoașterea numerelor de înmatriculare emise în orice țară, inclusiv alfabete chirilice sau arabe”, spune CNADNR drept răspuns la o solicitare de informații adresată de Digi24.ro.
Mai departe numărul este căutat într-o bază de date a vehiculelor pentru care s-a emis o rovinietă și, în cazul în care nu este găsit printre acestea, se interoghează baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului de Interne. Aici se identifică proprietarul vehiculului. Sistemul emite un proces verbal de contravenție pe numele proprietarului identificat în DRPCIV. Mai departe acesta este semnat de un agent constatator și trimis la domiciliul proprietarului.
”CNADNR nu are acces la datele de identificare ale deținătorilor de vehicule înmatriculate în alte state. Conform prevederilor legale în vigoare, în cazul vehiculelor înmatriculate în străinătate, procesul verbal de constatare a contravenției se întocmește pe numele conducătorului auto”, spun oficialii CNADNR.
Potrivit lor, de la data la care a intrat în funcțiune SIEGMCR, anume 2011, au fost întocmite utilizatorilor străini un număr de aproximativ 11.000 procese verbale de constatare a contravențiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de aproximativ 16,5 milioane lei. Suma ar reprezenta cam 10% din valoarea amenzilor aplicate într-un singur an de către CNADNR. Câți din acești bani au și fost încasați de stat? CNADNR nu știe căci amenzile se plătesc statului, nu companiei.
”Având în vedere faptul că valoarea amenzilor încasate reprezintă venit la Bugetul de Stat și nu la cel al companiei, CNADNR SA nu deține aceste informații” este răspunsul CNADNR. Compania nu are nici un clasament al proceselor verbale defalcat pe țări de inmatriculare.
Citește mai multe pe digi24.ro
