România se confruntă cu o situație critică în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Treizeci și opt de ținte și jaloane aferente reformelor nu au fost încă finalizate, iar neîndeplinirea lor la termenele stabilite poate atrage penalizări cumulate de peste 15 miliarde de euro, potrivit unei informări care va fi prezentată în ședința de Guvern de joi. Suma penalizărilor potențiale depășește chiar valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR, ceea ce transformă situația într-o criză de finanțare pentru România. România a depus până în prezent patru cereri de plată și a încasat 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total.
Context-ul acestei situații se leagă de dificultățile endemice ale administrației publice românești în implementarea reformelor structurale. Planul Național de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a accelera modernizarea statului și economiei, dar ritmul de execuție s-a dovedit mult prea lent. Documentul MIPE care va fi prezentat Guvernului semnalează o progresie foarte scăzută și în unele cazuri inexistentă, generând riscuri semnificative. Guvernul interimar și viitoarele guverne se află sub presiunea unui calendar de implementare care nu permite întârzieri suplimentare fără consecințe financiare majore.
Din cele 38 de reforme nefinalizate, 14 sunt clasificate ca având impact semnificativ asupra economiei și administrației. Unsprezece dintre aceste reforme critice necesită inițiative legislative, dintre care nouă sunt acte normative care trebuie aprobate de Parlament și implică negocieri și acord politic. Reformele aflate în această categorie includ desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, ambele deja discutate cu Comisia Europeană. Alte proiecte majore așteaptă în continuare opinia Comisiei Europene, inclusiv reforma ANAF, care prevede introducerea unei structuri de stimulare de tip bonus și malus pentru funcționarii agenției, conectată direct la performanța indicatorilor-cheie.
Alte reforme fac obiectul renegocierii cu instituțiile europene, situație care introduce și mai mult incertitudine în calendarul de implementare. Este vorba despre legea salarizării unitare, Legea apelor, măsuri de decarbonizare și modificări la Codul administrativ privind cadrele de competență. Proiectul privind Codul de Administrație și Utilizare a Circulației se află deja în Parlament, în așteptarea finalizării. Documentul arată că două acte normative pot fi adoptate la nivel de Guvern, prin hotărâre sau ordin, acestea vizând strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice. În afara acestor 14 reforme cu impact semnificativ, alte 24 de ținte și jaloane nu presupun inițiative legislative majore și sunt în responsabilitatea ministerelor de linie.
Termenele limită pentru depunerea proiectelor legislative se apropie
Propunerile de acte normative pentru implementarea acestor reforme urmează să fie transmise Parlamentului conform unui calendar strict etapizat. Proiectele pentru care Comisia Europeană a dat deja opinie favorabilă trebuie depuse până la 15 mai 2026. Cele pentru care se așteaptă încă opinia instituției europene trebuie transmise până la 22 mai 2026, iar cele aflate în renegociere cu Executivul european trebuie depuse până la 31 mai 2026. Celelalte 24 de ținte și jaloane sunt în diverse stadii de implementare și nu presupun acte normative, putând fi îndeplinite prin finalizarea investițiilor asociate, achiziția de echipamente sau realizarea ultimelor acțiuni necesare. Impactul potențial al neîndeplinirii celor 14 reforme cu impact semnificativ se ridică la peste 7,5 miliarde de euro, în timp ce celelalte 24 de ținte au asociate penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro.
Istoricul implementării PNRR la nivel european arată că Comisia Europeană aplică cu strictețe mecanismele de penalizare pentru nerespectarea termenelor. Alte state membre au experimentat deja reduceri semnificative ale plăților din cauza neîndeplinirii țintelor la termenele convenite. România, în calitate de una dintre țările cu cea mai mică capacitate administrativă de implementare în Uniune, se găsește în poziția cea mai vulnerabilă. Documentul MIPE subliniază explicit necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări mai mari din partea coordonatorilor responsabili de reforme.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru evitarea unei crize de finanțare fără precedent. Guvernul urmează să identifice prioritătile absolute și să concentreze resursele administrative pe reformele cu impact maxim. Ritmul de implementare trebuie crescut semnificativ, altfel risipa de 15 miliarde de euro devine inevitabilă. Coordonatorii de reforme vor trebui să prezinte Guvernului, în următoarea ședință de joi, un plan de acțiune detaliat cu responsabili desemnați pentru fiecare țintă și jaloan.
