Istoricii a caror competenta si seriozitate stiintifica nu poate fi pusa la indoiala afirma ca romanii dadeau gladiatorilor sa manance, inainte de a intra in arena sa lupte, cantitati apreciabile de patrunjel. Iar in toata perioada cat se antrenau pentru vreo competitie, zarzavatul respectiv era nelipsit de la masa lor. Planta avea reputatia ca iti da putere, creste forta de lupta, ascute promptitudinea si rapiditatea reflexelor, te face mai abil.
Patrunjelul este una dintre plantele cele mai bogate in vitamina C, astfel ca turnati patrunjelul cu lingura, cu amandoi pumnii, cu castronul – fie el verde, tocat marunt, fie radacinile rase – in salate, omlete, supe ciorbe, mancaruri, sandvisuri, sosuri.
Specia cultivata se trage din patrunjelul salbatic, ce creste pe litoralul mediteraneean si a fost cunoscuta inca din Antichitate de catre greci si romani, care il foloseau si ca planta alimentara si ca planta medicinala. In prezent este raspandit in regiunea mediteraneeana, la fel ca si ceapa, telina, usturoiul. Ruda cu morcovul, cu feniculul, cu mararul, cu telina, dar si cu otravitoarea Cucuta, semanand destul de bine cu ea. Asa ca aveti grija: utilizati patrunjelul din gradina dumneavoastra, ori de la zarzavagii de incredere. Altfel, el este un inamic de nadejde, considerati de toti terapeutii unul dintre cele mai valoroase alimente pentru apararea sanatatii organismului, pe care natura le-a pus cu generozitate la dispozitia speiei umane.
In primul rand este un incitant al arderilor si schimburilor de substante, este un aperitiv recomandat convalescentilor, anemicilor, indolentilor, tuturor acelora ce sunt lipsiti de energie si chef de viata. Radacina de patrunjel este incadrata printre “cele cinci radacinoase aperitive majore” (impreuna cu pastarnacul, feniculul, telina, sparanghelul).
In al doilea rand, este un diuretic si un stimulent puternic. Provoaca transpiratii abundente, scade febra (de unde utilitatea lui in tratamentul bolilor infectioase), restabileste ciclul menstrual la femeile ce au menstre neregulate, si curata, spala organismul de toxine – acesta este si motivul pentru care este recomandat in suferintele hepatice, in icter, eczema, cellulite, reumatisme, guta si calculi renali.
In al treilea rand, radacinile si frunzele s-au dovedit mai mult decat in mod deosebit activ in tratarea edemelor, tulburarilor circulatorii, proastei digestii, dificultati respiratorii, afectiunilor pielii si, in ceea ce priveste femeile, in rezolvarea menstrelor dureroase si a leucoreei.
In al patrulea rand, semintele de patrunjel actioneaza prompt pentru scaderea febrei. De asemenea, sucul proaspat de patrunjel calmeaza iritatia rinichilor, a vezicii urinare si a conductelor urinare si accelereaza ritmul de vindecare a blenoragiei.
Uilizat in aplicatii externe, calmeaza durerile difuze, vindeca loviturile si vanataile, opreste infectiile oculare si alte inflamatii oculare, evita aparitia umflarilor sanilor cu lapte, incetineste caderea parului si este primul remediu de urgenta in caz de intepaturi de insecte.
CE CALITATI ARE PATRUNJELUL?
100 g patrunjel (radacina) au:
- Substante nutritive: 3g protide; 6 g hidrati ce carbon
- Ulei volatil – format din terpene, pinene, apiol, apein
- Vitamine: vitamina A (730 mg), vitamina B1 (0,10 mg), vitamina B2 (0,20 mg), niacin (0,8 mg), vitamina C (peste 100 mg: de doua-trei ori mai multa decat in portocale, de patru ori mai multa decat in conopida)
- Substante minerale: sodiu (20 mg), potasiu (600 mg), calciu (145 mg), fosfor (75 mg), fier (4,8 mg)
- Olioelemente: iod, magneziu, mangan, sulf, cupru
- O enzima
100 g patrunjel (frunze) au:
- Ulei volatil – format din apiol, miristina, alitetrametoxibenzen, terpineol, p-cimol, filandren
- Vitamine: provitamina A (60 mg), vitamina C (240 mg), vitamina B1, acid folic (cantitati mici)
- Saruri minerale de fier (19 mg), mangan (0,9 mg)
100 g de patrunjel seminte au ulei gras, circa 20 g – format din acizi grasi nesaturati ce au in constitutia lor acidul petroselnic si apiozidulheterozid-flavonic.
Cu 20 g de patrunjel proaspat pe zi organismul nostru va primi, zilnic, 48 mg vitamina C (necesarul de vitamina C fiind de 75 mg pe zi si de patru ori mai multa vitamina A – 12 g –decat are nevoie (necesarul zilnic de vitamina A este de 3-4 mg).
PATRUNJELUL ESTE UTILIZAT:
- intern: stimulant general si al sistemului nervos, antianenic, antirahitic, antiscorbutic, antixeroftalmic, aperitiv, detoxiafiant, depurativ, diuretic, reglator al ciclurilor menstruale, vasodilatator, regenator capilar, stimulant al musculaturii netede, vermifug.
- extern: resolutiv (rezolva edemele)
- stopeaza secretia lactate
PATRUNJELUL ESTE RECOMANDAT pentru uz intern: anemie, crestere, tulburari de nutritie, astenie, lipsa poftei de mancare, dispepsii, flatulenta (gaze la stomac/ intestine), putrefactie intestinala, celulita, ingrosarea sangelui, infectii, febra, reumatism, guta, menstre dureroase, afectiuni hepatice, stare de nervi, vizicula biliara atona, paraziti intestinali, iar pentru uz extern: umflarea sanilor cu prea mult lapte, leucoree, lovituri, rani, intepaturi insecte, nevralgii, tulburari oftalmologice, pistrui.
CUM POATE FI FOLOSIT?
SUC PROASPAT : Se face din radacini, frunze ori din amandoua, se trec prin mixer. Se bea un pahar maximum pe zi.
INFUZIE: se face din frunze si se utilizeaza extern, sub forma de comprese, lotiune pentru ochi, sampon, lotiune pentru decongestionarea pielii si curatarea tenului. La un litru de apa clocotita se pune un pumn mare de frunze proaspete maruntite, se lasa un minut sat raga, se strecoara si se utilizeaza calduta.
DECOCT:
- Din frunze: se pune un pumn de frunze maruntite la un litru de apa, se fierb trei-patru minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi, dupa masa, pentru a usura digestia. Nu are gust prea bun, asa ca ori este indulcit, ori se amesteca inpreuna cu un alt decoct parfumat, savuros.
- Din radacina proaspata: se pune un pumn de radacini taiate marunt sau rase la un litru de apa si se fierb 15 minute. Se strecoara si se beau doua cani pe zi ca diuretic.
- Din seminte: la un litru de apa se pun atatea seminte cat se iau de 10 ori cu trei degete. Se strecoara. Se beau doua cani pe zi ca diuretic si pentru a stimula functiile ficatului. Daca se pune un pumn de seminte, se bead oar o cana zilnic si este recomandat femeilor care au dureri menstruale.
PULBERE: se face din frunzele uscate si se recomanda de doua ori zilnic, atata pulbere de frunze cata se ia in trei degete.
BAI DE MAINI SI DE PICIOARE: se fac din frunzele proaspete, punand un pumn mare la un litru de apa, se poate adauga si o jumatate de pumn de seminte si cateva radacini date pe razatoare ori tocate. Sunt recomandate in astm, tulburari de menopauza, tuse. Se fac dimineata si seara, cu apa cat mai calda.
CATAPLASME: se toaca frunzele marunt si se pun direct pe zonele dureroase, pe sanii prea plini de lapte, pe intepaturile de insecte.
