Mesajul său, publicat la o zi de la finala celei de-a 70-a ediții, readuce în atenție începuturile cântăreței și felul în care a evoluat până la succesul internațional.
Legătura dintre prezentator și artistă, dincolo de marea scenă
Alexandra Căpitănescu a obținut locul al treilea cu piesa „Choke Me”, un moment care a convins atât juriile, cât și publicul. Punctajul final, 296 de puncte, a consfințit revenirea României în prim-planul competiției. Conform clasamentului, trofeul a mers către Bulgaria, cu 516 puncte, iar Israel a încheiat pe poziția a doua, cu 343 de puncte.
În acest context, Dan Negru a făcut publică o amintire de culise care explică de ce performanța Alexandrei are pentru el și o miză afectivă. Prezentatorul spune că a întâlnit-o pe artistă când abia pășea în lumea spectacolelor, iar apariția de astăzi este, în oglindă, rezultatul unei maturizări artistice vizibile.
„Pe Căpitănescu o știu de la (n.r. O emisiune de talente), show-ul meu cu copii. Avea doar 13 ani când am prezentat-o. Pe vremea aia, „femeia cu barbă” câștiga Eurovision. Bulgarii care au trecut anul ăsta la moneda euro și-au primit răsplata. Deci, Eurovisionu’ e în pixu’ lu’ Isărescu”
„Pe Căpitănescu o știu de la (n.r. O emisiune de talente), show-ul meu cu copii. Avea doar 13 ani când am prezentat-o. Pe vremea aia, „femeia cu barbă” câștiga Eurovision. Bulgarii care au trecut anul ăsta la moneda euro și-au primit răsplata. Deci, Eurovisionu’ e în pixu’ lu’ Isărescu”
Mesajul, formulat cu ironie, surprinde felul în care prezentatorul vede nu doar traseul Alexandrei, ci și dinamica unei competiții cu reguli și tendințe aflate în continuă mișcare. Pentru mulți dintre admiratorii artistei, reușita vine ca o confirmare a unei ascensiuni începute devreme și continuate consecvent.
Dan Negru despre schimbările Eurovision din ultimii ani
Alături de felicitări, Dan Negru a deschis și un front de idei despre direcțiile artistice și ideologice ale concursului. În opinia lui, evenimentul pare să caute un nou balans între spectacol, mesaj și muzică.
„După câțiva ani de exagerări, Eurovision pare că încearcă să revină la echilibru. Asta după ce concursul a fost prima scenă artistică a fenomenului WOKE, ăla cu cancel culture, dărâmarea statuilor și budă comună pentru băieți și fete.”
„După câțiva ani de exagerări, Eurovision pare că încearcă să revină la echilibru. Asta după ce concursul a fost prima scenă artistică a fenomenului WOKE, ăla cu cancel culture, dărâmarea statuilor și budă comună pentru băieți și fete.”
Prezentatorul evocă perioada în care a moderat preselecții naționale, subliniind că atunci cântecul și interpretarea se aflau, în percepția sa, deasupra discursurilor paralele. Ideea este completată de o observație tranșantă cu privire la raportul dintre mesaj și competiție.
„Am prezentat câteva preselecții Eurovision când cântecul era mai puternic decât ideologia. Apoi, Eurovision a vrut să arate că Europa este ca și concursul: ultra-progresistă, schimonosită ideologic și tolerantă fără limite. N-a funcționat !”
„Am prezentat câteva preselecții Eurovision când cântecul era mai puternic decât ideologia. Apoi, Eurovision a vrut să arate că Europa este ca și concursul: ultra-progresistă, schimonosită ideologic și tolerantă fără limite. N-a funcționat !”
În același registru, Dan Negru invocă „paradoxul toleranței” formulat de Karl Popper, folosindu-l ca reper pentru a-și susține punctul de vedere asupra modului în care societatea și marile evenimente culturale gestionează diversitatea opiniilor.
„Popper are un paradox al toleranței: « Dacă o societate este tolerantă fără limite, ea va ajunge să fie distrusă chiar de intoleranți». Adică,dacă ești tolerant cu lupul, el va mânca toate oile!”
„Popper are un paradox al toleranței: « Dacă o societate este tolerantă fără limite, ea va ajunge să fie distrusă chiar de intoleranți». Adică,dacă ești tolerant cu lupul, el va mânca toate oile!”
Mesajul său continuă cu o critică a tendințelor pe care le consideră ideologizante, dar și cu speranța unei revenirii la accentul pe competență și valoare artistică.
„Ideologia a eșuat! “Go Woke, Go Broke” (ești woke, ești faliment) a devenit între timp sloganul marilor corporații mondiale care s-au întors la normalitatea competenței, la «cel mai bun să câștige». O va face și Eurovision! Pentru că Octavian Paler avea dreptate: «Păcatul cel mai mare al societății moderne este că facem ca orice anormalitate să devină normalitate» ”
„Ideologia a eșuat! “Go Woke, Go Broke” (ești woke, ești faliment) a devenit între timp sloganul marilor corporații mondiale care s-au întors la normalitatea competenței, la «cel mai bun să câștige». O va face și Eurovision! Pentru că Octavian Paler avea dreptate: «Păcatul cel mai mare al societății moderne este că facem ca orice anormalitate să devină normalitate» ”
Prestația Alexandrei Căpitănescu a fost descrisă drept una care „a scris istorie pentru România” în competiție, iar ecoul momentului a atras aprecierea multor vedete la nivel internațional, semn că interpretarea și piesa au rămas în memoria publicului dincolo de clasament.
