Curtea Constituțională a României a anunțat că va analiza sesizarea depusă de Avocatul Poporului, Renate Weber, împotriva ordonanței de urgență 38/2026 adoptată de Guvernul Ilie Bolojan, deși Cabinetul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. Situația este considerată fără precedent în sistemul juridic român de după 1991, iar controversele provocate de acest act normativ au generat reacții puternice în Parlament și în mediile juridice. Ordonanța vizează inclusiv investițiile pentru înzestrarea armatei prin Programul SAFE și introduce mecanisme care permit transferuri forțate de bunuri în proprietatea statului.
Conflictul de natură constituțională se adăugă unei serii de tensiuni între executiv și legislativ din ultimele luni. Avocatul Poporului consideră că adoptarea ordonanței în contextul în care Guvernul fusese deja demis constituie o încălcare gravă a normelor constituționale. Potrivit sesizării transmise Curții, actul normativ încalcă mai multe dispoziții fundamentale ale Constituției, iar efectele sale pot prejudicia drepturile cetățenilor și companiilor românești.
Renate Weber invocă mai multe motive în cererea de analiza constituționalității. Primul se referă la încălcarea obligației de a solicita avizul Consiliului Legislativ și la nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea de ordonanțe de către un Guvern demis. Al doilea motiv pune accent pe nerespectarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului, prevăzute de articolul 75 din Constituție. Un motiv deosebit de grav invocă producerea de efecte negative asupra drepturilor și libertăților fundamentale, prin introducerea unor mecanisme de expropiere forțată pentru bunuri mobile și imobile. Potrivit sesizării, ordonanța permite transferul unor active funcționale în proprietatea privată a statului, afectând drepturile de proprietate ale companiilor de interes strategic, inclusiv ale firmelor aflate în faliment, cu impact direct asupra creditorilor acestora.
Comisia pentru constituționalitate din Senatul României a amplificat scandalul prin constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Cu șase voturi pentru și trei voturi contra, comisia a decis să ceară președintelui Senatului sesizarea Curții Constituționale. Reprezentanții comisiei au transmis că în dosarul ordonanței există și elemente care ar putea conduce la sesizarea organelor de cercetare penală. Procedura a fost marcată de dezacordul între membri, ceea ce semnalează o situație cu adevărat extraordinară în contextul instituțional.
Președintele Senatului se opune cererii de sesizare a Curții Constituționale
Însă președintele Senatului, Mircea Abrudean, s-a opus acestei solicitări. Acesta a declarat că nu vede niciun motiv pentru a cere Curții soluționarea conflictului juridic, susținând că procedura ar fi fost respectată corect și că Ministerul Justiției a emis avizul de constituționalitate al actului normativ. Conform Constituției României, Curtea poate soluționa conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice la cererea președintelui României, a președinților celor două Camere ale Parlamentului, a premierului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta este doar a doua dată în istoria recentă când o asemenea situație apare.
Renate Weber a subliniat că situația creată după adoptarea ordonanței nu are precedent în perioada postdecembristă și că mai multe motive de neconstituționalitate apar atât pe fond, cât și din punct de vedere procedural. Decizia pe care o va lua Curtea Constituțională are potențialul de a afecta semnificativ Guvernul Bolojan și măsurile adoptate prin ordonanța 38/2026. Curtea va trebui să analizeze nu doar aspectele procedurale, ci și consecințele asupra drepturilor fundamentale și asupra sistemului instituțional românesc.
