Când ne referim la anumite trăsături ale noastre, ca înălțimea, culoarea părului sau a ochilor, moștenirea genetică pare să aibă un rol extrem de important. Așa că, dacă unele trăsături ale corpului sunt transmise de la părinți, așa că, și unele boli pot fi transmise tot de la ei. Află deci, care sunt bolile care pot fi moștenite de la părinții!
1. Diabetul zaharat
Dacă părinţii suferă de o formă de diabet, copiii pot moşteni boala. Cel mai mare grad de risc îl au persoanele care au ambii părinţi bolnavi de diabet zaharat, potrivit doctorulzilei.ro.
Cercetările de specialitate au arătat că rudele de gradul I ale unei persoane care suferă de diabet de tip II prezintă un risc de trei ori mai mare de a face boala. Dacă ai rude care suferă de diabet ai grijă să duci un stil de viaţă sănătos, bazat pe mişcare şi alimentaţie sănătoasă.
2. Unele tipuri de cancer
Printre afecţiunile care pot fi moştenite este şi cancerul. Formele de cancer cel mai mult influenţate de gene sunt cel mamar, ovarian, de stomac şi cancerul de colon. Oamenii de ştiinţă au descoperit că femeile care prezintă mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2 prezintă un risc dublu de a dezvolta cancer de sân pe parcursul vieţii, faţă de cele care nu prezintă aceste anomalii.
Testarea genetică este cea care îţi poate spune dacă ai predispoziţie către una dintre aceste forme de cancer.
3. Boli de inimă
Dacă unul dintre părinţi suferă de hipertensiune arterială sau are un nivel mare al colesterolului, riscul ca şi copilul să se confrunte cu astfel de probleme este foarte mare: cam de 50%. Mai mult, dacă ambii părinţi suferă de aceeaşi afecţiune, atunci riscul de moştenire a bolii urcă semnificativ, până la 75%, arată studiile.
4. Alergii
Există trei afecţiuni respiratorii care se transmit genetic: rinita alergică, cea cronică şi sinuzita. Statisticile arată că dacă unul dintre părinţi suferă de rinită alergică, riscul ca următoarea generaţie să moştenească boala este de aproximativ 30%.
În cazul în care ambii părinţi suferă de aceste boli, riscul de a le transmite şi copiilor creşte la 65%.”Şi alergiile se transmite genetic, mai exact sensibilitatea la anumiţi alergeni. De aceea, trebuie, ca medic, să cunoşti istoricul familial de boli. Îngrijorător este faptul că şi astmul poate fi moştenit în proporţie de 80% de cei mici.
5. Anumite afecţiuni ale ochilor
Multe dintre afecţiunile oculare pot fi influenţate genetic. Printre acestea se numără miopia, astigmatismul, glaucomul şi hipermetropia. De aceea, este foarte important ca părinţii care suferă de o astfel de afecţiune să meargă cu copii la un control oftalmologic de rutină, pentru ca eventualele probleme să fie depistate din timp.
6. Fibroza chistică
Fibroza chistică, afecţiune determinată de mutaţia unei singure gene, este o altă boală care poate fi moştenită. Este o boală incurabilă, care afectează în special plămânii şi pancreasul. Speranţa de viaţă a celor diagnosticaţi cu fibroză chistică este de aproximativ 36 de ani. Boala este cel mai adesea descoperită în timpul copilăriei.
7. Obezitate
Un copil ai cărui părinţi sunt obezi sau supraponderali are un risc de a avea probleme cu greutatea cu 50% mai mare decât cei ai căror părinţi au o greutate normală.
Dacă doar unul dintre părinţi este obez, riscul de a avea probleme cu greutatea scade, dar nu considerabil, la 40%.
Unul dintre cele mai importante studii de acest gen e aşa-numitul studiu Överkalix, după numele micii aşezări suedeze în care a fost realizat. Este un studiu care a urmărit mai multe generaţii succesive, încercând să afle în ce fel influenţează condiţiile de viaţă ale unei generaţii sănătatea descendenţilor acesteia. Cercetătorii au studiat 303 persoane născute în 1890, 1905 şi 1920, precum şi pe cei 1818 părinţi şi bunici ai acestora. Au fost luaţi în calcul, retroactiv, factori precum abundenţa recoltelor şi preţurile alimentelor, folosind în acest scop date istorice, consemnate în documente din arhivele locale.
Rezultatele au fost extrem de interesante, scoţând la iveală modul în care felul de viaţă al părinţilor şi bunicilor îşi pusese amprenta asupra sănătăţii copiilor-nepoţi corespunzători:
- la vârsta de 9 ani, fiii (dar nu şi fiicele) unor bărbaţi care se apucaseră de fumat devreme în viaţă aveau un indice da masă corporală mai mare
- abundenţa alimentaţiei bunicilor paterni (bărbaţi), în perioada când aceştia fuseseră copii, înainte de a ajunge la pubertate, influenţa riscul mortalităţii nepoţilor, dar nu şi al nepoatelor
- bunicile paterne „bine hrănite” în copilărie aveau nepoate cu un risc de mortalitate de 2 ori mai mare
Şi tot aşa, efecte foarte complexe, întinse pe trei generaţii, cu diferenţe notabile în funcţie de sexe şi care au aruncat o lumină cu totul nouă asupra acestui fenonmen extrem de complicat şi totodată extrem de incitant: moştenirea epigenetică transgeneraţională a unor particularităţi fiziologice.
