Guta : este o maladie cronică, care se caracterizeează prin dereglarea metabolismului purinic şi decurge cu mărirea nivelului de acid uric în sânge, cu depunerea de săruri de uraţi în membranele sinoviale, cartilaje, vase şi alte ţesuturi ceea ce duce la dezvoltarea proceselor inflamatorii şi distructiv- sclerotice. Mai des sunt afectate articulaţiile.
Cauzele principale de apariţie a gutei : guta afectează mai des oamenii în etate, se remarcă afectarea ambelor sexe, însă bărbaţii se îmbolnăvesc mai des decât femeile. În etiologia bolii o mare importanţă o are supraalimentarea, mai ales cu produse bogate în baze purinice (carne, peşte), abuzul de grăsimi, alcool, deasemenea sedentarismul şi factorii genetici au o importanţă mare în dezvoltarea patologiei.
Principala sursă de acid uric în organism sunt bazele purinice care se conţin în alimente. Împreună cu acidul uric poate să se depună în caz de alterare a ţesuturilor şi sintetizarea acidului uric în organism. O deosebită importanţă o are în dezvoltarea bolii utilizarea sistematică a unor cantităţi mari de produse bogate în baze purinice mai ales la persoanele cu predispoziţie genetică şi dereglări a metabolismului bazelor purinice.
Careva cercetători (V. G. Baranov şi alţii) au demonstrat rolulfactorilor alergici în dezvoltarea crizelor de gută, deoarece acesti bolnavi sunt predispuşi şi la alte stări alergice (urticarie, astm bronşic, eczemă).
Dezvoltarea gutei poate fi indusă deasemenea prin tratamentul cu preparatele ficatului, ciancobalamina, glucocorticoizi şi radioterapie.
Guta deseori decurge împreună cu nefrolitiaza (15-30% din cazuri).
Principalele simptoame sunt : guta mai des apare la vârsta de 30-50 ani. Maladia începe cu un acces acut de artrită gutică. Apar nişte dureri tăietoare, caracterizate prin edeme şi hiperemia pielii mai des articulaţiei plantare, dar poate afecta şi alte articulaţii. Accesul este însoţit de febră, slăbiciuni, VSH mărit. Peste 5-8 zile toate aceste manifestări clinice dispar. Frecvent apar însă recidive. Cu timpul se dezvoltă o deformare stabilă a articulaţiei (artroză), apar tofuri în pavilioanele urechilor şi în ţesuturile paraarticulare (mai ales în egiunea articulaţiei cotului, unde ele pot atinge dimensiunile unei prune sau mai mari). În sânge se depistează creşterea concentraţiei de Ac. Uric (N= 45mg/l ).
Guta des se combină cu diabetul zaharat, boala hipertonică, ateroscleroza,nefroscleroza. La persoanele care suferă de gută deseori se observă maladii nespecifice ale căilor resiratorii (astm bronşic, bronşite, pneumonii). Din partea aparatului digestiv se remarcă dereglări dispeptice, constipaţii, colici intestinale, des se observă hepatomegalie. La pacienţii cu guta deseori se observă cefalee, neuralgii, nevrite, deasemenea afecţiuni ale ochiului : conjunctivite, episclerite, iridociclite.
Dietologia în gută : sunt indicate diete care au ca scop limitarea utilizării produselor bogate în baze purinice, care măresc eliminarea acidului uric de către rinichi prin mărirea diurezei, produse care potenţează diluarea urinei, care micşorează excitabilitatea sistemului nervos vegetativ şi au efct desensibilizant.
Este indicat de limitat valoarea calorică pe contul produselor bogate în baze purinicce. În caz de micşorare a valorii calorice trebuie de luat în consideraţie masa pacientului. Acţiunea specifică marcată a proteinelor facilitează formarea acidului uric endogen. Deaceea cantitatea lor tebuie de limitat (până la 0,8-1,0g/kgcorp).
Tactică analogică trebuie de urmat în relaţie de a introduce în raţion lipide şi hidrocarburi. Măsurile de limitare a lipidelor este dictată de acţiunea negativă asupra eliminării uraţilor din organism. Deaceea se recomandă de inclus lipide în dietă din calculul de 1-1.1g, apoi de micşorat la 0,7-0,8g/kgcorp.
Hidrocarburile organice în raţion au un efect desensibilizant asupra organismului, deoarece în patogenia gutei se presupune o posibilă importanţă a factorului alergic. O mare importanţă are micşorarea hidrocarburilor care se asimilează uşor şi facilitează obezitatea.
Îmbogăţirea dietei cu vitamine (acid ascorbic, nicotinic, riboflavinic).
În caz când nu sunt contraindicaţii din partea sistemului cardio- vascular şi renal, cu scopul de a elimina compuşii care conţin uraţi din organism este indicat de a folosi o cantitate mare de lichide (2,0-2,5 l), sucuri de fructe, legume, infuzii din măcieş, fructe uscate, ceai din mentă şi flori de tei, lapte. Se recomandă ape minerale carbogazoase cu gaze care ajută la schimbarea pH-ului urinei. Ultima măreşte dizolvarea acidului uric, astfel preântâmpinăapariţia sau progresarea nefrolitiazei urice. Fructele, legumele, pomuşoarele au un efect pozitiv din cauza că conţin kaliu, care are un efect diuretic şiastfel facilitează eliminarea compuşilor care conţin uraţi din organism. Măsura de limitare a sării de bucătărie se face deoarece ea reţine lichidul în organism şi ţesuturi şi astfel încurcă eliminarea prin rinichi a compuşilor care conţin uraţi. Folosirea în exces a sării de bucătărie facilitează formarea uraţilor şi depunerea lor în ţesuturi.
Produsele alimentare bogate în baze purinice trebuiesc limitate, la ele se referă :
Boboasele (mazărea,bobul,fasole), peştele (sardine, şalăul, ştiuca), viscerele animalelor (rinichi, ficat,creier, plămâni), ciupercile albe, bulioanele din carne şi peşte, unele legume (spanac, ridiche,conopidă), carnea (de porc,viţel, gâscă, găină), mezeluri, drojdii, crupe de ovăs, orez, sousuri (din carne, peşte, ciuperci). Carnea e mai bine de folosit în stare fiartă deoarece circa 50% din purine trec în fiertură. Deasemenea trebuie de limitat produsele care excită sistemul nervos (cafeaua, cacao, ceai tare, alcool, produse picante). Abuzul de băuturi alcoolice poate provoca accese gutice, deoarece ele împiedică eliminarea prin rinichi a acidului uric.
În legătură cu oxalemia des întălnită în raţionul bolnavilor de gută nu se recomandă de folosit produse bogate în acidul oxalic (spanac, salată, ridiche, vânătă). Se recomandă de folosit produse sărace în baze purinice : lapte şi produse
22
lactate, ouă, legume (varză, cartofi, castraveţi, morcov, ceapă, tomate,zămos),fructe (mure, mere, poamă, prune, caise, vişine), făinoase, zahăr, magiun, mezeluri, nuci, unt, pâine albă.
Se permite de 2-3 ori pe săptămână de folosit carne şi peşte în formă fiartă. Din mirodenii care sunt permise fac parte : oţet, frunze de dafin.
Acestor cerinţe corespunde dieta nr. 6 M.I. Pevzner care trebuieşte luată ca bază pentru pacienţii cu guta.
Efect benefic are prescrierea unei zile pe săptămână de descărcare alimentară.
În caz de accese acute gută trebuieşte de indicat 1-2 zile de descărcare, cînd se permite utilizat o cantitate mai mare de lichide (ceai cu zahăr, infuzie de măcieş, apă cu lămâie, sucuri din legume şi fructe, ape minerale).
Pe urmă este indicat de trecut la dieta de legume şi lactate.
Dieta
Componentele chimice :
- proteine – 70-80g (50% animaliere).
- Grăsimi – 80-90g (30% vegetale).
- Hidrocarburi – 400g (80g zahăr).
- Valoarea calorică – 2700-2800 kcal.
- NaCl – 10g.
- Lichid liber – 1,5-2,0l şi mai mult.
Caracteristica dietei . sunt excluse produsele care conţin multe baze purinice, acizii oxalici, este limitată sarea de bucătărie, mărirea cantităţii de acizi oxalici în sânge (lactate, legume şi lichidul liber(în caz de contraindicaţii din partea sistemului cardio-vascular şi renal) micşorarea neânsemnată în dietă a proteinelor şi lipidelor.
Prelucrarea culinară : de obicei trebuie de fiert carnea de pasăre şi peşte. Temperatura hrănii obişnuită.
Regimul meselor : de 4 ori în zi, între mese pe stomacul gol se consumă apă.
Recomandări :
Pâine şi produse făinoase. Se recomandă pâine albă şi neagră, diferite copturi inclusiv şi produse ce conţin tărâţe măcinate. Se limitează : produsele din aluat dospit.
Supe : se recomandă : vegetariene – de legume, ciorbe cu cartofi, crupe, lactate. Se exclud : produsele de carne, peşte, bulion din ciuperci, spanac, boboase.
Carnea. Pasăre, peşte. Se recomandă : feluri negrase, până la 3 ori în săptămână câte 150g sau până la 200g peşte fiert. După fierbere se utilizează pentru diferite feluri de mâncăruri înăbuşite, coapte, prăjite. Este posibil de combinat carnea şi peştele în cantităţi egale. Se exclud : ficatul, rinichii, limba,carne fragedă de animal şi pasăre, cârnaţ, afumături, peşte sărat, consserve din carne şi peşte, icre.
Produse lactate : se recomandă : lapte, produse acidulate, brânză, smântână.
Se exclud : caşcaval sărat.
Grăsimi : se recomandă : unt de vacă, ulei, ulei topit. Se limitează : grăsimea de vită, oaie, porc.
Ouă : se recomandă : un ou pe zi în orice fel de mâncare.
Crupe : se recomandă : în cantităţi moderate diferite feluri de mâncare.Se exclud boboasele.
Legumele : se recomandă :în cantităţi mari sub formă crudă sau în diferite tipuri de mâncare. Se exclud : ciuperci, păstări, boboase, spanac, leuştean, varză de salată. Se limitează . legumele sărate şi marinate.
Gustări : se recomandă : salate din legume proaspete şi înăbuşite din fructe, icre, dovlecei. Se exclud : gustări sărate,afumat, conserve, icre de peşte.
Fructe, produse dulci : se recomandă în cantităţi mari fructe şi pomuşoare, proaspete şi sub orice formă culinară.Fructe uscate, creme şi produse lactate dulci, marmeladă, magiun, miere, bomboane fără de ciocolată. Se exclud : ciocolata, zmeura, pomuşoarele, smochinele.
Sosuri : se recomandă : pe bază de fiertură de legume, smântână, roşii, lapte, sare de lămâie,vanilină. Se exclud : sosuri în bază de bulion de carne, peşte, ciuperci, ardei, hrean, muştar.
Băuturi : se recomandă : ceai cu lămâie, lapte, cafea slabă, sucuri de fructe, pomuşoare şi legume, apă cu suc, fiertură din măcieş. Se exclud : cafea tare, cacao, ceai tare.
Meniul pe o zi dieta
Primul dejun : salată din legume cu ulei de floarea soarelui; ou bătut, budincă din morcov cu mere şi grâu, ceai.
Ai II-lea dejun : fiertură din măcieş.
Prânz : lapte cu fedea, pârjoale din cartofi prăjite, cremă mucilaginoasă (chiseli).
Chindii : mere proaspete.
Cina : sarmale, papanaş, ceai.
Pe noapte : fiertură din boabe de grâu.
Meniul de o zi pentru bolnavi de podagră
Pe stomacul gol : apă minerală încălzită sau fiertură de măcieş – 100ml.
Primul dejun : caşă lichidă din ovăs cu lapte – 150g, lapte – 200ml.
Al II-lea dejun : suc de poamă – 200ml.
Prânz : supă de legume – 150g, cremă mucilaginoasă din lapte – 180g.
Gustare : suc de morcov – 200 ml-
Cină : terci din orez – 150g, compot din fructe prospete – 180g
21:00 – chefir – 200g
Pe noapte : ceai fără zahăr – 180 ml
