Ursula von der Leyen a transmis marți un mesaj tranşant la Parlamentul European de la Strasbourg: Rusia doar simulează dorința de pace, în timp ce strategiile sale pe teren contrazic orice angajament real de încetare a focului. Președinta Comisiei Europene a subliniat că situația din Ucraina rămâne profund instabilă și periculoasă, cu Moscova continuând să adopte ceea ce ea numește o „mentalitate postbelică”, privind Europa ca o zonă de influență asupra căreia nu poate renunța. Declarațiile vin la o săptămână după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre acorduri de pace.
Contextul acestor afirmații se leagă direct de negocierile care se desfășoară în paralel între mai mulți jucători internaționali. Statele Unite au lansat recent un plan de pace discutat cu Moscova, ceea ce a surprins și ingrijorat liderii europeni. Planul american ar include cedarea unor teritorii aflate sub control ucrainean și limitarea armatei Kievului, o propunere pe care Ucraina o respinge parțial. Uniunea Europeană și NATO au avertizat că orice acord final trebuie să le includă pe ambele instituții în negocieri, dat fiind că vor fi responsabile cu implementarea oricărui tratat de pace. Cu toate acestea, Kremlinul respinge categoric implicarea Europei, consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov numind prezența UE în discuții drept „inutilă”.
Von der Leyen a precizat că Ucraina a acceptat în principiu esența unei noi variante de acord de pace, după ce prima versiune a fost considerată de Kiev prea favorabilă intereselor rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că versiunea curentă reprezintă „abordarea corectă”, deși diferențele de poziție dintre cele două tabere rămân substanțiale. Bruxellesul a confirmat că diferendul pe marginea teritoriilor și dimensiunii armatei ucrainene constituie încă punctele de fricțiune majore. Ea a insistat că suportul european pentru Ucraina rămâne fără echivoc: „Europa va fi alături de Ucraina și o va sprijini în fiecare etapă a procesului.”
Un alt subiect tensionat discutat marți la Strasbourg privește activele rusești înghețate în instituții financiare europene. Estimările arată aproximativ 210 miliarde de euro din averi și conturi rusești blocate în UE. Von der Leyen a abordat direct dilema unor state precum Belgia, care se opun transferării acestor fonduri către Ucraina din cauza riscurilor juridice și a potențialelor litigii internaționale. Ea a declarat categoric că nu vede niciun scenariu în care „contribuabilii europeni” să fie forțați să acopere despăgubiri ulterioare dacă activele ar fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei.
Europenii refuză să fie excluși din negocierile de pace
Tensiunea dintre Europa și Statele Unite privind viitorul negocierii ucrainene a crescut semnificativ în ultimele zile. Trimisul special american Steve Witkoff este așteptat la Moscova în curând, iar secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, va vizita Kiev pentru discuții directe cu conducerea militară și politică ucraineană. Paralel, Zelenski a anunțat că solicită o întrevedere directă cu Donald Trump înaintea sfârşitului lunii noiembrie pentru a aborda temele cel mai sensibile: suveranitatea regiunilor estice, direcția viitoarei negocieri cu Moscova, perspectiva aderării Ucrainei la NATO și structura forțelor armate post-conflict.
Decizia finală privind structura unui viitor acord de pace va fi luată la reuniunea liderilor europeni programată pentru sfârșitul lui decembrie. Până atunci, discuțiile pe multiple canale – bilaterale și multilaterale – vor continua să se desfășoare la Genova, Abu Dhabi și alte capitale occidentale. Rezultatul acestor eforturi nu depinde doar de voința negociatorilor, ci de evoluția situației militare din teren și de capacitatea Occidentului de a menține coeziunea în fața unui adversar care încearcă sistematic să-i dividă.
