Ministerul Sănătății pregătește o reformă majoră a sistemului de plată al medicilor. Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, salariile vor fi legate direct de performanță și volumul real de muncă, abandonând criteriile bazate pe vechime sau statut profesional. Anunțul a fost făcut în contextul prezentării direcțiilor principale ale reformei privind organizarea și tarifarea gărzilor medicale din spitale. Schimbarea vizează corectarea unor dezechilibre majore dintre munca efectiv prestată și veniturile încasate de cadrele medicale.
Reforma salariilor medicilor intervine într-un moment de criză acută în sistemul sanitar românesc. Spitalele mari de urgență se confruntă cu deficit de personal și suprasolicitare constantă, în timp ce unități medicale mai mici beneficiază de încărcare redusă. Inechitatea actuală dintre venituri și volumul de activitate a generat frustrări în rândul medicilor și a alimentat nemulțumiri legate de recunoașterea muncii reale. Ministrul Rogobete a susținut că statul trebuie să recunoască diferențele evidente de efort dintre specialiștii care tratează zeci de pacienți săptămânal și cei cu activitate redusă.
Ministrul a oferit exemple concrete pentru a justifica necesitatea reformei. Potrivit lui Alexandru Rogobete, există chirurgi care operează 20 de pacienți pe săptămână și alții care operează doar doi pacienți pe an, iar la finalul exercițiului financiar veniturile lor pot fi similare. „Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a declarat ministrul în cadrul expunerii sale. Noul sistem va avea la bază performanța profesională ca element central de salarizare, iar metodologia gărzilor medicale va fi revizuită complet. Schimbarea promite o diferențiere și o îmbunătățire a modalității în care se organizează și se tarifează activitatea medicilor în afara orelor de program regulat.
Reacții pozitive au venit rapid din sistemul medical, mai ales de la cadrele medicale care lucrează în spitalele județene de urgență. Medicul chirurg Ilie Albean, membru în Consiliul Medicilor Brașov, a susținut că diferențierea salarială în funcție de performanță este justificată și necesară. Acesta a subliniat că situația este deosebit de vizibilă între spitalele județene de urgență, unde volumul de activitate este intens și gărzile presupun intervenții continue, și spitalele de cronici, unde activitatea de gardă este mai ușoară. Medicul rezident Andrei Toma s-a pronunțat și el în favoarea unui sistem diferențiat, argumentând că în prezent pot exista situații aberante în care medici cu activitate minimă sunt remunerați egal cu cei care tratează constant cazuri grave în centre universitare.
Indicatorii de performanță rămân nedefiniti în faza de anunț
Aplicarea practică a reformei ridică întrebări importante despre definiția și măsurarea performanței în sistemul sanitar. Deocamdată, ministerul nu a detaliat care vor fi indicatorii utilizați pentru evaluare, iar această nedefinire creează incertitudine în rândul medicilor. Experții au sugerat că indicatorii ar putea include numărul de intervenții efectuate, complexitatea cazurilor tratate, durata efectivă de gardă și posibil rezultatele clinice ale pacienților. Cu toate acestea, fiecare dintre acești indicatori prezintă propriile provocări în implementare și riscuri de distorsionare a comportamentului profesional al medicilor.
Reforma se află deocamdată la nivel de anunț și dezbatere publică, iar legislația necesară pentru implementare nu a fost finalizată. Aspecte critice necesită clarificare: cum va fi definită performanța pentru specialități medicale diverse, dacă sistemul va putea fi aplicat unitar fără a genera dezechilibre noi între spitale sau specialități, și cum se vor adapta evaluările pentru cazurile în care medici tratează pacienți cu complexitate ridicată dar în volum redus. Personalul medical din întreaga țară urmărește cu atenție evoluția acestui proiect, iar eventualele modificări legislative vor fi decisive pentru implementarea sa reală.
