Președintele Nicușor Dan a sesizat miercuri Curtea Constituțională cu privire la o lege adoptată în 2018 privind Academia de Științe Agricole și Silvice, care a rămas nepromulgată timp de cinci ani la Palatul Cotroceni. Documentul fusese trimis către președinte în iunie 2020, în mandatul lui Klaus Iohannis, dar nici cel precedent și nici actualul șef al statului nu l-au promulgat. Administrația Prezidențială a anunțat că sesizarea urmărește să clarifice statutul constituțional al unei legi care rămâne într-o stare juridică necertă după atât timp.
Legea în cauză reglementează organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare. Inițiativa aparținea foștilor parlamentari PSD Doina Silistru și Alexandru Stănescu, care între timp au părăsit viața parlamentară. Potrivit comunicării oficiale, pe 22 iunie 2020, Parlamentul României a transmis textul legislativ președintelui în vederea promulgării, dar acesta a rămas blocat fără o finalizare clară.
Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii în 2020, o procedură constituțională prin care președintele poate solicita parlamentarilor să se gândească din nou la o hotărâre legislativă. Parlamentul a adoptat din nou textul în aceeași formă, fără a ține seama de observațiile primite de la șeful statului. Această respingere a cererii de reexaminare deschidea ușa unei noi acțiuni: sesizarea la Curtea Constituțională. Din motive neclarificiate public, nici Iohannis nu a mai făcut acest pas, iar legea a rămas în suspensie până la schimbarea puterii prezidențiale.
Administrația Prezidențiale a justificat sesizarea prin referire la articolul 146 litera a) din Constituție și la Legea nr. 47/1992 privind organizarea Curții Constituționale, care garantează președintelui dreptul de a contesta o lege adoptată dar nepromulgată încă, chiar și după o perioadă îndelungată. Oficialii prezidențiali au invocat și mai multe precedente jurisprudențiale în care Curtea a admis sesizări similare: Decizia nr. 183/2014, nr. 536/2016 și nr. 32/2018. Prin aceste decizii, instanța constituțională apreciase că sesizarea președintelui este admisibilă și se poate pronunța asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă ale legii în cauză.
Nicușor Dan marchează prima situație de reactivare a unei legi uitate pentru control constituțional
Potrivit istoricului DeciziilorCurții Constituționale, cazuri asemănătoare au mai fost judecate. Decizia nr. 536/2016 și Decizia nr. 442/2015 au declarat neconstituționale în ansamblu legi contestate după respingerea cererii de reexaminare. Aceasta sugerează că instanța constituțională are o linie de jurisprudență fermă în privința legilor blocate sau contestate în circumstanțe similare, lucru care ar putea juca în favoarea sesizării actuale. Curtea analizează de obicei motivele de neconstituționalitate intrinsecă ale unui text legislativ, nu doar contextul în care acesta se află în suspensie.
Nicușor Dan nu a precizat într-un comunicat public care sunt exact motivele de neconstituționalitate pe care le invocă față de această lege, lăsând Curții Constituționale sarcina evaluării complete a textului. Decizia instanței va determina dacă legea privind Academia de Științe Agricole și Silvice va fi în sfârșit promulgată sau dacă va fi anulată în totalitate. Rezultatul acestei sesizări ar putea marca o schimbare în modul în care viitoarele administrații prezidențiale gestionează legile blocate la Cotroceni.
