Ministrul Justiției, Tudorel Toader, dă vina, din nou, pe guvernarea tehnocrată pentru legea recursului compensatoriu.
„Simple precizări: În repetate rânduri, am arătat următoarele: proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat de către guvernarea tehnocrată, faptul că CSM (în componența anterioară) l-a avizat și a propus considerarea zilelor ca fiind executate, că a fost adoptat de Parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce am devenit ministru și că studiul de impact nu se face după ce legea intra în vigoare!”, a scris Tudorel Toader, pe contul său de Facebook.
Ministrul Tudorel Toader încercat în mai multe rânduri să ia distanţă de legea privind recursul compensatoriu, deşi responsabilitatea sa în ceea ce priveşte evoluţia actului normativ, de la proiect până la adoptare, nu este deloc una neînsemnată.
Și la începutul lunii decembrie 2017, ministrul a încercat să acrediteze ideea că nu ar avea vreo responsabilitate în adoptarea și aplicarea legii privind recursul compensatoriu. Fostul ministru al Justiției Raluca Prună i-a răspuns atunci: „Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat. Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: s-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile, chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins fără verificarea riguroasă a fiecărui caz, pentru a stabili că au fost condiţii neconforme de detenţie; s-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp. Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Şi am avertizat ce urmează”.
Prună a explicat faptul că proiectul a fost adoptat în Guvernul Grindeanu, în ianuarie 2017, însă Tudorel Toader era deja ministru când propunerea legislativă era discutată în Parlament şi el avea obligaţia să se opună modificărilor adoptate în Parlament.
„Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al Justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în Guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea, aşadar, obligaţia să apere proiectul adoptat de Guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanţilor MJ să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader”, a spus Raluca Prună.
Fostul ministru a mai declarat că responsabilitatea pentru efectele acestei legi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE, „care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate, cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader”.
„Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e laş şi fără curajul asumării responsabilităţii. O lecţie gratis de la o tehnocrată modestă pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte de adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu, tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul”, a precizat Prună.
În perioada 19 octombrie 2017 – 23 noiembrie 2018, au fost eliberați în baza recursului compensatoriu peste 10.000 de deținuți. Dintre aceștia, 649 au revenit deja în închisori, comițând 188 de crime, violuri și tâlhării. Datele reies dintr-un răspuns oficial comunicat deputatului PNL Florin Roman de Ministerul Justiției.
Precizările lui Tudorel Toader vin după ce un tânăr de 25 de ani a fost ucis în fața unui bar din Mediaș, iar din cei trei suspecți reținuți pentru omor doi sunt eliberați în baza recursului compensatoriu.