Prazul sălbatic, cunoscut și sub numele de leurda, este o legumă cu gust de usturoi care a fost descoperită în România, la Buzău. Această specie a fost pentru prima oară biobancată în anul 2019 și a fost studiată timp de 5 ani. Prazul sălbatic are un potențial ridicat de producție și este rezistent la agenții patogeni. Este o veste minunată că această legumă va fi prezentată în premieră la Congresul European de Horticultură, care se va desfășura în perioada 12 – 16 mai la București. Acest eveniment important, organizat sub înaltul patronaj al Academiei Române, reunește cercetători, profesioniști și pasionați de horticultură pentru a împărtăși idei și a descoperi cele mai recente inovații din domeniu
În cadrul congresului, BRGV va fi prezentă cu cinci lucrări ştiinţifice pe care autorii le vor expune cercetătorilor care vor lua parte la eveniment.
Titlurile propuse: „Evaluarea expresivităţii fenotipice a genotipului endemic de praz identificat în Pădurea seculară Crâng Buzău – România”, „Corelaţiile genotiop-fenotip ale colecţiei de bază Solanum Lycopersicum a BRGV”, „Evaluarea caracteristicilor cantitative ale genotipurilor de mazăre din colecţia de germoplasmă a BRGV”, „Identificarea principalelor compuşi bioactivi în genotipurile de Sideritis Bancate la BRGV”, „Cercetări asupra primei varietăţi de roşii Kumato înmulţite în România la BRGV””, a transmis sursa citată.
Una dintre lucrări face referire la un praz sălbatic descoperit în Pădurea Crâng din municipiul Buzău.
Botanic este praz, dar este interesant pentru că vorbim de o specie endemică, pe care o întâlnim în flora spontană şi poate fi folosit şi în alimentaţie sau în ameliorare, în obţinerea de noi soiuri.
Ne-a atras atenţia faptul că acest praz se pare că are caracteristici distincte faţă de alte specii de praz sălbatic din Europa.
Are mai multe mijloace de înmulţire, pe deoparte prin bulbili de sol, dar sub bulbilii mari din sol formează un număr foarte mare de microbulbili, deci are o capacitate mare de înmulţire, o măsură prin care îşi asigură perpetuarea.
Are 4-5 bulbili mari şi peste 200 de microbulbili. Formează şi microbulbili aerieni, respectiv planta face o inflorescenţă frumoasă, dar foarte rar cu seminţe.
Este interesant pentru că formează o singură inflorescenţă, asta se întâmplă doar la praz, ceapa formează mai multe tije.
Prazul are gustul asemănător cu usturoiul, dar are tulpina mai înaltă şi nu este atât de usturat.
Noi sperăm ca în timp să îl analizăm, pentru că se mai întâlneşte praz sălbatic în Cehia, Slovacia, Polonia, dar noi credem că este puţin deosebit cel de aici, astfel încât să îl înmatriculăm ca fiind un genotip specific românesc”, a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Prazul sălbatic a fost evaluat ştiinţific timp de 5 ani, după ce a fost descoperit în rămăşiţa Codrilor Vlăsiei şi poate fi introdus în cultura mare, fiind rezistent la boli şi productiv.
Specialiştii BRGV Buzău au realizat o evaluare a resurselor genetice ce compun biodiversitatea acestui areal, o atenţie deosebită fiind acordată unui genotip de praz sălbatic, ce şi-a păstrat cu mult succes puritatea şi identitatea aici şi care face obiectul prezentei lucrări.
Resursa genetică a fost biobancată în anul 2019 şi timp de 5 ani a fost monitorizată şi evaluată. Plantele au înălţimi cuprinse între 30 şi 70 cm.
S-au întreprins lucrări de conservare ex situ, prin protejarea şi extinderea speciei în arealul său natural, cât şi in situ, materialul genetic vegetal fiind păstrat în celule cu atmosfera controlată pe termen mediu şi lung, în laboratoarele BRGV Buzău.
S-a constatat că în sistem de cultură intensiv, potenţialul de producţie este semnificativ mai mare, cu peste 30% comparativ cu mediul său natural şi prezintă o rezistenţă genetică sporită faţă de agenţii patogeni ce afectează specia.
Specia a fost introdusă în lucrări intensive de ameliorare cu scopul obţinerii de noi creaţii biologice comerciale valoroase”, arată BRGV.
Echipa de autori şi co-autori este formată din cercetătorii Costel Vînătoru, Bianca Muşat, Matilda Popescu, Camelia Bratu, Geanina Negoşanu, Florin Burlan, Cristian Şomoiag, Violeta Ion, Rodica Mihaela Dinică şi Adrian Asănică.
