Patriarhia e multumita de Registrul ANAF, care a blocat finantarea ONG-urilor

in ExtraNews de

De la 1 aprilie, ONG-urile, fundatiile, asociatiile sau entitatile de cult nu mai pot primi finantare – donatii si sponsorizari – de la cetateni, companii private sau de la stat.

Situatia a aparut dupa ce ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a decis infiintarea unui registru la nivelul ANAF, legea a fost data, a intrat in vigoare pe 20 ianuarie, insa abia pe 1 aprilie au devenit disponibile si declaratiile pe care erau obligate entitatile sa le depuna. Termenul de procesare este de 10 zile, deci iata ca, jumatate de luna, finantarea este blocata total.

Daca numeroase ONG-uri au atras atentia asupra situatiei, reclamand reaua-vointa a Guvernului si institutiilor din subordine, Ziare.com a vrut sa afle si care este punctul de vedere al Patriarhiei, avand in vedere ca Biserica functioneaza pe baza de donatii si alocari de la buget.

De exemplu, doar pentru Catedrala Mantuirii Neamului, aproape 30 de milioane de euro au fost obtinute din donatii, iar restul pana la peste 110 milioane de euro de la autoritatile statului.

Cardul de masa Up Dejun este versiunea moderna si simplificata a tichetului de masa. Ai 0 lei costuri la emiterea cardurilor si economisesti pana la 37% fata de o crestere salariala in bani. Afla mai multe AICI!

„Patriarhia Romana a putut consulta proiectul de ordin al presedintelui ANAF in cele cateva zile cat s-a aflat pe site-ul ANAF, in dezbatere publica. Nu au fost constatate sarcini iesite din comun si nu consideram ca noile sarcini ar putea pune in dificultate sponsorizarile catre unitatile de cult”, a raspuns Patriarhia, la solicitarea Ziare.com.

Cererea de inregistrare in registru trebuie sa fie insotita si de o declaratie pe propria raspundere ca entitatile isi desfasoara activitatea pe care o declara. ONG-urile au contestat dur si aceasta masura birocratica suplimentara.

„Pornesc de la premisa ca toti suntem niste infractori care facem altceva decat pentru ce ne-am infiintat. Sunt niste lucruri absolut aberante, e o procedura pe care ei o pot indeplini fara sa ne puna pe noi pe drumuri, pentru ca tot ce trebuie sa cuprinda registrul exista in baza lor de date. E pur si simplu doar sa ne puna bete in roate”, declara pentru Ziare.com saptamana trecuta Oana Gheorghiu, cofondatoare Daruieste Viata, asociatia care construieste primul Spital de Oncologie si Radioterapie Pediatrica din Romania si, de altfel, primul spital construit in tara noastra de la zero in ultimii 30 de ani.

Am vrut sa aflam si in cazul Patriarhiei daca cel care trebuie sa depuna declaratia este patriarhul Daniel si pe ce anume isi asuma raspunderea. Am aflat insa ca Biserica este mult mai bine organizata decat ONG-urile.

„Acest formular trebuie completat de aceeasi persoana care are in cadrul institutiei calitatea de imputernicit in relatia cu ANAF, persoana abilitata care semneaza si celelalte declaratii fiscale cerute de lege, de regula consilierul economic de la episcopii sau protopopul/contabilul protopopiatului.

Inregistrarea in registrul mentionat se face electronic de catre persoanele imputernicite care au semnatura electronica in relatia cu ANAF pentru declaratii fiscale. Administratia Patriarhala indeplineste toate conditiile prevazute de lege”, e raspunsul primit de la purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

Biserica este insa o institutie uriasa, de aceea, situatia creata de ANAF nu ii afecteaza activitatea. Pentru ONG-uri care depind de sponsorizari si donatii pentru a functiona de la o luna la alta, acest blocaj se traduce prin sute si mii de oameni care nu vor primi ajutor.

Ziare.com a solicitat ANAF, pe 1 aprilie, sa explice cum s-a ajuns la aceasta situatie si ce masuri vor fi luate pentru a fi corectata. Totodata, am cerut sa ni se spuna si cate persoane se vor ocupa de acest Registru, pentru a asigura ca macar termenul de 10 zile va fi respectat. Pana la ora publicarii acestui material, nu am primit un raspuns, vi-l vom prezenta de indata ce ne va fi trimis.

Statul român plătește anual circa 320 milioane euro pentru salariile oamenilor Bisericii. Biserica Ortodoxă Română are un total de 43.625 de angajați remunerați din fonduri de stat, din care 15.250 sunt preoți, 10.000 sunt călugări, 1.282 sunt funcționari bisericești, 93 sunt conducătorii Bisericii (episcopi, mitropoliți, patriarh) și restul sunt angajații administrativi ai bisericilor din sate și orașe.Salariul cel mai mare este al patriarhului, de circa 3550 de euro lunar, iar un preot mediu încasează lunar circa 900 de euro salariu de la stat, pe lângă această sumă fiind liber să realizeze venituri suplimentare din prestări de servicii religioase, dar și din practicarea altor activități sau afaceri.Biserica Ortodoxă Română deține la nivel național 35.000 de hectare de pădure și 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea acestora este estimată la 420 milioane euro, potrivit unei investigații realizate în 2011 de Televiziunea Națională. Arhiepiscopiile și Mitropoliile dețin averi uriașe, de la clădiri, terenuri, mii de hectare de pădure până la trusturi de presă.

BOR se află în topul celor mai profitabile organizații din țară, iar veniturile sale continuă să crească. Profitul înregistrat în anul 2010 de către Patriarhia Română a fost de 1,7 milioane euro, iar în anul 2011 de 6,6 milioane euro. În 2016, BOR a raportat un profit de 4,2 milioane euro.Deși Biserica oficial interzice, preoții condiționează servicile religioase de achitarea unor taxe. Mai multe cazuri în care preoții ortodocși au refuzat să oficieze slujba de înmormântare până când nu li s-a achitat o taxă în acest sens au fost făcute publice de-a lungul anilor. Impactul acestor cazuri ajunse în presă a fost atât de mare, încât Biserica a fost nevoită să ia o poziție oficială în acest sens, interzicând preoților condiționarea serviciului religios.În general, în România, cimitirele sunt administrate tot de către Biserică, astfel că taxele percepute pentru oficierea slujbei și toate celelalte operațiuni specifice înmormântării devin aproape obligatorii, altfel decedatul neputând fi așezat în locul de veci.Mai mult, au fost inventate taxe noi, precum cea pentru utilizarea clopotului la înmormântare, taxa pentru gropari, taxa de salubrizare a cimitirului, taxa de închiriere a unor obiecte de cult bisericești, taxa pentru cântăreț sau corul din biserică sau taxa pentru sfințirea mesei și bunurilor oferite ca pomană”.