PANICĂ la ministerul Finanţelor. Deficitul bugetar este de 4,98%. Noi taxe pentru români

in ExtraNews

Potrivit calculelor Ministerului de Finanţe deficitul bugetar pe anul 2019 este de 4,98% din PIB, ceea ce reprezintă o depăşire cu aproape 2%, adică, aproximativ 20 de miliarde de lei a cheltuielilor faţă de venituri. Aceste calcule au fost făcute în condiţiile creşterii economice şI a majorării salariilor bugetarilor.

PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei. Conform celor mai recente date, veniturile colectate de ANAF în 2018 au fost cele mai ridicate din istoria Fiscului, cu un record obţinut în iulie 2018, când s-au strâns 26,8 miliarde de lei, cei mai mulţI bani încasaţI lunar de ANAF de la înfiinţarea sa până în prezent, potrivit ziarulfinanciar.ro Pentru 2019 ANAF-ului i s-a cerut încă o creştere de 15% a încasărilor bugetare, faţă de o creştere în valoare nominală a PIB-ului de 7%. Proiectul de buget este greu de construit pentru a fi obţinut un deficit bugetar de sub 3% din PIB, având în vedere creşterile asumate de cheltuieli cu salariile şI pensiile şI reducerea creşterii economice. Deficitul de 4,98% din PIB a fost estimat fără să fie luate în calcul introducerea taxelor speciale pe active bancare şI de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, energie şI jocuri de noroc. Conform Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 publicată în Monitorul Oficial 1.116 din 29 decembrie 2018, băncile vor trebuie să plătească o taxă pe activele financiare calculată în funcţie de media între Robor la 3 luni şI 6 luni. La o medie a celor două cotaţii de 3,12% cât era ieri, taxa este de 0,3% din activele bancare. Nu este clar cum se va aplica taxa, trimestrial sau annual. Dacă se va aplica trimestrial, la active bancare totale de circa 100 miliarde de euro, statul va strânge 1,2 miliarde de euro. Dacă se va aplica annual, va strânge 300 milioane de euro. De la companiile din energie, care au avut afaceri totale de circa 58 miliarde de lei în 2017, se va strânge cu taxa de 2% circa 1,16 miliarde de lei (250 mil. euro), iar de la companiile din telecom, care au avut afaceri totale 18 miliarde de lei, se va strânge circa 350 milioane de lei (80 milioane de euro). De la firmele de pariuri, cu afaceri totale de 8 miliarde de lei, se va mai strânge 160 milioane de lei ( 35 mil. euro). În total, prin noile taxe suplimentare, dacă se aplică la bănci taxa pe active trimestrial, guvernul ar putea strânge 1,5 miliarde de euro, adică circa 7 miliarde de lei, dar problema este că este nevoie de 20 miliarde de lei. De aici presiunea pe ANAF de a strânge cu 15% mai mult decât în anul anterior. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să ajungă la 100 miliarde de lei în 2019, adică circa 10% din PIB, faţă de 9% nivel al salariilor bugetarilor în 2009, când economia a intrat în criză. Stagnarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la nivelul anului 2018 ar face economii la buget de 1% din PIB, adică cele 10 miliarde de lei necesare suplimentar, pentru încadrarea în ţinta de 3%. Întârzierea publicării draftului proiectului de buget este neobişnuită. Bugetul pe 2019 ar fi trebuit prezentat încă din octombrie şI votat în noiembrie. În condiţiile neadoptării bugetului toate instituţiile statului merg pe bugetul din 2018. Dacă bugetul nu se închide la sub 3% din PIB sunt posibile noi taxe sau chiar tăieri de cheltuieli.

Loading...