Președintele Nicușor Dan a decis că Ilie Bolojan nu va mai fi nominalizat pentru funcția de premier, închizând practic această variantă politică. Decizia vine după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar în contextul tendinctelor politice actuale, România intră într-o perioadă de negocieri intense cu mai multe scenarii pe masă. Consultările formale de la Palatul Cotroceni vor avea loc la finalul acestei săptămâni, după Summitul B9 de la București.
Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi într-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR. După cădere, președintele a purtat o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei Coaliții pe 7 mai. Potrivit surselor oficiale citate de Antena 3 CNN, situația actuală necesită negocieri mai largi, iar soluția nu va fi găsită în prima rundă de consultări de la Cotroceni.
Nicușor Dan are în vedere patru scenarii principale pentru formarea următorului guvern. Primul prevede un guvern minoritar construit în jurul PNL și USR. Al doilea contemplă un guvern minoritar în jurul PSD. Al treilea scenar presupune o guvernare cu un premier tehnocrat alături de miniștri politic. Cea de-a patra variantă este un guvern complet tehnocrat, fără oameni de partid în poziții cheie. Indiferent de soluția aleasă, președintele va impune condiții privind politicile publice și o foaie de parcurs guvernamentală.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat pe 10 mai că un guvern minoritar nu este o opțiune viabilă în contextul actual. Potrivit acestuia, perioada pe care o traversează România din punct de vedere economic și geopolitic nu permite o guvernare fără o majoritate sigură în parlament. Sorin Grindeanu, liderul PSD, nu a exclus formal un eventual guvern minoritar PSD-UDMR, dar a caracterizat-o drept o soluție „de nedorit”. Hunor a precizat că eforturile sunt concentrate pe refacerea unei coaliții majoritare, cu un premier acceptat de toate forțele politice implicate.
Varianta Bolojan nu mai este luată în calcul de către președinte
Referitor la posibilitatea revenerii lui Bolojan ca prim-ministru, Kelemen Hunor a arătat că există probleme atât constituționale, cât și de logică politică. Ministrul de Interne a subliniat că oricine este dat jos cu 281 de voturi nu poate fi repus la putere a doua zi, necesitând minim 233 de voturi pentru reconfirmare. Această observație reflectă blocajul matematic din parlament și motivul pentru care Nicușor Dan pare să fi abandonat această direcție. Hunor a evitat să comenteze direct pe marginea deciziei prezidențiale, spunând că „Trebuie văzut dacă se poate sau nu din punct de vedere constituțional”, dar tonul declarațiilor sale indica o deschidere pentru alte variante.
Negocierile de la Cotroceni se anunță a fi dificile, având în vedere că fiecare dintre cele patru partide ale fostei Coaliții are propriile pretenții. PNL și USR doresc o guvernare de dreapta, PSD și UDMR au alte alinieri strategice, iar AUR nu face parte din coaliția anterioară, ceea ce complichează ecuația. Potrivit surselor citate, consultările de la Palatul Cotroceni vor fi urmate de alte runde de negocieri, și nu se va desemna un viitor premier la finalul acestei săptămâni. Această abordare graduală sugerează că președintele deschide mai larg spectrul de posibilități decât o simplă reformulare a actualei coaliții.
Perioada următoare va fi decisivă pentru direcția politică a țării în următoarele luni. Stabilitatea guvernamentală va afecta direct capacitatea României de a răspunde la provocările economice și de securitate din regiunea pentru a se alinia la politicile europene și NATO. Rezultatele consultărilor de la Cotroceni vor deveni cunoscute după finalizarea Summitului B9.
