Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

MISTERE: CELE MAI VECHI CALENDARE DIN LUME

in Curiozitati
DISTRIBUIE PE FACEBOOK

Sa fi trecut mai bine de sase mii de ani de cand preotii egipteni au numarat 12 luni pline intre doua revarsari ale Nilului. Sase mii de ani de cand, asadar, a aparut primul calendar.

Ma rog, a fost putin mai complex, dar, una peste alta, atunci s-a stabilit intaia data ca anul are 12 luni, o luna, 30 de zile sic a raman pe-afara cinci zile si ceva. Calendarele sophisticate s-au descoperit in toate partile lumii, iar cele despre care vorbim in continuare sunt dintre cele mai vechi si enigmatice.

DISCUL NEBRA

Descoperit intamplator in 1999, la 160 km de Berlin, langa Nebra, discul era ingropat alaturi de alte artefacte din bronz. A fost gasit de niste hoti de comori, cu ajutorul unui detector de metale, care incercasera sa-l vanda. Asa a ajuns pe mana unor arheologi, care l-au datat din anul 1600 i.H. Mult mai tanar decat calendarele egiptene, discul Nebra este din bronz, are diametrul de 32 cm, iar pe el sunt reprezentate, din foita de aur, Luna si cateva stele. Este un alendar lunar complicat, care adauga la anumite interval o a 13-a luna pentru “recuperarea” zilelor in plus. In iunie 2013, Discul Nebra a fost declarant de UNESCO drept una dintre cele mai importante descoperiri arheologie ale secolului XX.

CALENDARUL DE LA STONEHENGE

Cerul de megaliti din sudul Angliei este inca subiect de controverse. Ca ar fi fost calendar solar, ca ar fi fost temple al misteriosilor druizi (preoti celti), ca ar fi fost construit de romani sau de danezi si alte asemenea. Un experiment digital facut in urmacu cativa ani de cercetatorii de la English Heritage arata clar ca totul, orientarea si structura pietrelor, precum si drumul pe care veneau oamenii spre cercul de piatra demonstreaza ca megalitii de la Stonehenge sunt in calendar solstitial. E drept, legendele spun ca druizii, urmand anumite ritualuri, in anumite momente ale zilei si ale anului, cand lumina soarelui pica printer anumite pietre, puteau lua legatura cu lumi necunoscute.

PRIMUL IN ABERDEENSHIRE

Sapaturile efetuate la Crathes Castle, in comitatul scotia Aberdeen, au scos la iveala 12 vetre, dispuse astfel incat sa imite fazele Lunii, precum si pentru a tine evidenta celor 12 luni ale anului. Cercetatorii de la Universitatea din Birmingham considera ca acest aliniament a fost creat in urma cu 10.000 de ani, de bastinasii vanator/culegatori. Ei estimeaza sic a vetrele au fost folosite timp de aproximativ 4.000 de ani, in intervalul 8.000-4.000 i.H.

MAREA NUMARATOARE MAYA

In America Centrala, su fost cunoscute mai multe calendare asemanatoare dar cei mai buni si mai rigurosi s-au dovedit astronomi maya. Primul lor calendar, Tzolk’in, avea 260 de zile si se baza pe durata cultivarii porumbului, spun unii, ori pur si simplu pe durata unei sarcini la femeie. Acest calendar insa nu i-a multumit si a aparut calendarul Haab, calendar solar cu 360 de zile numite plus cinci zile nenumite. Dar bastinasii maya voiau sa stie cum stau pentru cat mai multi ani, mii si mii. Asa a aparut Marea Numaratoare, un calendar pe 5.125 de ani. Fiind atat de complex, a fost callendarul care i-a pus pe jar pe cercetatori si, mai ales, pe necunoscatori, care au considerat ca, dupa Marea Numaratoare, lumea s-ar sfarsi pe 21 decembrie 2012. Se pare ca interpretarea a fost gresita!

IULIAN SI GREGORIAN

In anul 46 i.H., Iulius Cezar, om hotarat si riguros, a combinat informatiile astronomilor egipteni, greci si romani si a stabilit clar cum e cu zilele (calendarul solar) si lunile dintr-un an (calendarul lunar). Ca sa recupereze acel “si ceva” de la cele 365 de zile, anul 46 i.H. a avut 445 de zile, iar de atunci incolo, anii au avut 365, iar la fiecare al patrulea an, 366 de zile. Acesta a fost calendarul iulian, folosit pana in anul 1582, cand Papa Grigore (a fost facut asta pentru ca se adunasera prea multe zile suplimentare si Pastele nu mai putea fi calculate cum se cuvine) a scos 10 zile din anul 1582, iar anii bisecti au capatat un regim special: vor fi omisi in ultimul an al fiecarui secol, cu exceptia anilor divizibili cu 400. Astfel. 1700, 1800 si 1900 nu au fost ani bisecti, dar anul 2000 da. Acesta este calendarul Gregorian, dupa care ne orientam astazi.


DISTRIBUIE PE FACEBOOK

Loading...

Ultimile din

Privacy Policy Settings

Mergi la SUS