Localnicii din Cărpineţ, judetul Bihor plasati in topul superlativelor autohtone. Locuitorii acestui sat trăiesc în medie 100 de ani. Care este secretul lor?

in Diverse

Păstrarea istoriei și a tradițiilor autohtone nealterate, peisajele montane de o frumusețe rară, cea mai spectaculoasă și originală zonă carstică din România, aerul curat şi apele binecuvântate din izvoarele Codrului Moma sunt câteva dintre motivele de mândrie ale cărpinețenilor.

Primele documente care atesta localitatea Carpinet dateaza din anul 1588. Renumita pentru Izbucul de la Calugari, un loc binecuvantat despre care localnicii spun ca are puteri de vindecare a unor boli, comuna Carpinet este situata in sudul judetului Bihor, la poalele Muntilor Bihor si CodruMoma, pe cursul superior al raului Crisul Negru. Carpinet cuprinde patru sate: Carpinet (satul de resedinta), Calugari, Izbuc si Leheceni. Turistii pot ajunge aici pe drumul national DN 76, Oradea-Deva. 

Însă, pe lângă toate acestea, mai există un lucru care face cinste Cărpinețului și anume longevitatea localnicilor săi. Se spune că strămoşii carpinețenilor ar fi trăit peste 100 de ani fiecare. Iar dacă ținem cont de faptul că aici a trăit cel mai bătrân român, ajuns la incredibila vârstă de 225 de ani, suntem tentați să credem că oamenii acestor locuri au puteri magice care i-au ajutat să descopere taina tinereții fără bătrânețe, potrivit antenasatelor.ro.

Comuna Carpinet este inconjurata de un superb peisaj montan. Aici gasim zona carstica a Muntilor Bihor care prezinta cea mai spectaculoasa si originala zona carstica din Romania, superioara multor zone carstice consacrate din Europa.Cunoscutul om de stiinta si cultura, Marcian Bleahu, spunea despre zona carstica a Muntilor Bihor: “Exista o roca care, ca nici una alta, isi impune prezenta in relief din prima clipa, o roca creatoare de privelisti magnifice si originale, o roca cu multa personalitate si cu nenumarate ciudatenii. Aceasta roca este calcarul. Si este atat de aparte, incat dintre toate rocile este singura pentru a carui relief s-a creat un termen special si careia i s-a dedicat o intreaga disciplina stiintifica, ba chiar doua, carstologia si speologia”.Descoperind zona Carpinet, veti intalni, mai mult decat in oricare parte a judetului, adevaratul specific bihorean, oamenii de aici reusind sa-si pastreze nealterate istoria si traditia. Daca decideti sa vizitati satele comunei Carpinet, veti fi intampinati de un peisaj magic si de localnici deosebit de ospitalieri si bucurosi de oaspeti. O parte din casele localnicilor pastreaza si azi motive traditionale sculptate pe fatade.

Povestea iobagului Lupu Başe, locuitorul Carpinetului, care a trait 225 ani nu este tocmai o legenda. Documente ale vremii cat si un studiu al reputatului academician Ştefan Meteş atesta existenta seculara a acestuia.

Despre vârsta lui Lupu Base aminteşte şi urbariul domeniului Beiuş, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o hârtie dată, se pare, de împăratul Sigismund (1382-1438) că preotul Pîrvu este scutit de slujba oştirii şi de plata dării după pământul bisericii, se ascultă peste 20 de bătrâni din 6 sate, dintre care mulţi sunt trecuţi de 100 de ani. Toţi depun mărturie în favoarea preotului Pîrvu. Printre aceşti martori se aminteşte unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, vârstă notată de două ori în actul de judecată.

Un alt sătean de poveste din Cărpineț este Grațian Florea, care, deși a trăit în sălbăticie a depășit cu mult un secol de viață. Acesta și-a incheiat lungul drum prin viață în anul 2001, fiind contemporan cu o parte din sătenii de astăzi, inclusiv cu primarul Gheorghe Ienciu. „Graţian Florea a fost contemporanul meu. Tot ceea ce pot să spun cu certitudine este că a fost un om extraordinar de deştept preocupat să desluşească infinitul, scop în care a realizat numeroase calcule. Recunosc că în momentele în care intra în aceste teorii eram depăşit. Ştiu că era fiul unui preot şi datorită unei boli incurabile în momentul respectiv- o problemă de incontinenţă urinară- fost atât de marcat pshihic încât a ales să trăiască izolat. Era foarte deştept şi preocupat de educaţie, chiar dacă trăia în sălbăticie.”

In Carpinet exista cea mai pura cariera de calcar din Europa si unul dintre putinele locuri in care localnicii inca mai fac var in varnite traditionale. Exista si o LEGENDA a VARULUI din aceasta zona bihoreana. Se spune ca varul a fost descoperit de un cioban, care a gatit, timp de mai multe zile, pe niste pietre de calcar. Pietrele s-au topit, apoi a inceput sa ploua, iar piatra arsa a devenit var.Vararii din satele de pe cursul superior al Crisului Negru au fost deseori pomeniti in documentele feudale, mai ales cei din Carpinet si Ponoarele (azi Calugari). La 1733 se preciza ca in apropierea acestor asezari exista piatra buna, din care se arde varul (“…pro exurendo calce lapides habet…”), iar la 1778 se pomenea despre extragerea calcarului, pentru arderea varului la Vascau.Si astazi cuptoarele se ridica in panta dealului pentru ca bolovanii sa poata fi claditi si adusi mai usor. Bulgarii de calcar se cladesc in cuptor dupa reguli foarte precise, incat focul sa nu fie inabusit, iar curentii de aer sa circule liber. In partea de jos, la “talpa cuptorului” se pun bolovani mai mari, iar in partea de sus – bolovani mai mici. Cand cuptorul este umplut, “gura” acestuia se umple cu “sfac” in care se fac gauri – “liliecii” – pe unde se supravegheaza procesul arderii. “Liliecii” se inchid progresiv in timpul arderii. Focul arde 5-6 zile, apoi cuptorul este lasat sa se raceasca vreme de o zi si o noapte, dupa care bulgarii de var sunt scosi afara.Obiective turisticeComuna Carpinet detine o seama de elemente de interes turistic, etnografic si cultural demne de luat in seama. Asezarea comunei in preajma Muntilor Apuseni ofera turistilor ocazia de a se bucura de peisaje montane numeroasele obiective din apropiere.In comuna Carpinet gasiti Izbucul de la Calugari si Manastirea IzbucTaul lui Ghib si Pestera Campeneasca. In apropierea comunei Carpinet puteti vizita Izvorul Boiu (are un puternic debit de apa care nu ingheata niciodata), Cascadele Sfanta Treime (Caderile de apa de aici produc un fenomen de ionizare a aerului, fenomen fascinant pentru turisti, care traiesc o senzatie unica), Portile Bihorului(aici descoperiti un fenomen carstic unic, constituit dintr-un aven accesibil pe la baza) si Vartop – Arieseni (renumita pentru practicarea sporturilor de iarna.Statiunile balneoclimaterice Baile Felix si Baile 1 Mai sunt si ele la indemana pentru vizitatorii care ajung in aceste locuri. Nu ratati vizitarea Rezervatiei Naturale “Paraul Petea”, unde nufarul termal a supravietuit in mod natural ultimei ere glaciare.Izbucul de la Calugari vindecator de boli