Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

Epidemia de rujeolă campanie de marketing pentru legea vaccinării

in ExtraNews de

Avem 4.881 de cazuri de rujeolă? Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor anunță că în România sunt 2703 de cazuri; doar 1.449 confirmate de laborator • Primele focare de la noi au apărut în comunități care „călătoresc în mod repetat în Italia și migrează alternativ între județe” • Ȋn Italia, acoperirea vaccinală împotriva rujeolei e cu 5 procente mai mică decât la noi, dar, la o populație de trei ori mai mare, sunt de 2 ori mai puține cazuri de pojar • Ȋn Italia, 57% dintre cei bolnavi au între 15-39 ani; în România 57% sunt sugarii și copiii până în 4 ani • Ȋn Italia, se recomandă vaccinarea suplimentară doar a celor expuși; în România toți copiii nevaccinați au fost „convocați la cabinete”.

România nu este singura țară din Europa care se confruntă cu o epidemie de rujeolă, deși autoritățile fac eforturi disperate să ne convingă că suntem cei mai buboși de pe planetă.

Ȋn acest moment, conform datelor oficiale publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), există focare de rujeolă și în Italia, Marea Britanie, Polonia, Belgia, Austria, Franța, Germania, șamd. La numărul de cazuri, noi nu doar că suntem în fruntea clasamentului, dar se pare că ne și străduim să rămânem acolo.

Avem 4.881 de cazuri de rujeolă, anunță mass-media națională, citând datele furnizate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Dar nimeni nu spune că autoritățile române n-au pus punct numărătorii de anul trecut, iar stastica e cumulată, 2016 + 2017, deși „analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere” se realizează anual.

Conform datelor furnizate pe plan național de CNSCBT, la finalul anului trecut erau în evidențe circa 1900 de cazuri de rujeolă. 1995, confirmă ECDC.

Ba nu, spune Organizația Mondială a Sănătății, în 2016 România a raportat 2.435 de cazuri de rujeolă! Din care, 1363 au fost confirmate de analizele de laborator, 1058 cazuri au fost legate epidemiologic de cazurile confirmate, iar 40 de cazuri au fost clasificate ca fiind compatibile din punct de vedere clinic.

Ȋn perioada martie 2016 – februarie 2017, în România s-au înregistrat 2703 de cazuri, dintre care 1.449 au fost confirmate prin analize de laborator, comunică ECDC.

Dar la 24 februarie, ai noștri, prin CNSCBT, raportaseră deja, la nivel național, 3109 de cazuri. Toate confirmate.

E un soi de întrecere socialistă la pojar, în acest joc al cifrelor.

Iar campania de informare, care ar fi trebuit să mărească încrederea oamenilor în efectele benefice ale vaccinurilor, a devenit o campanie de marketing pentru legea vaccinării obligatorii. O campanie bazată pe aceeași lipsă de sinceritate ce a sporit neîncrederea oamenilor.

Iar suspiciunile legate de vaccinuri nu există doar în România. Peste 40% dintre francezi cred că vaccinurile sunt nesigure, arată rezultatele sondajului „Vaccine Confidence Project’s 2016”.

Rata de imunizare împotriva rujeolei este de 74% în Franța, informează Chris Harris, jurnalist Euronews.

Ministerul Sănătății din Italia susține însă că acoperirea vaccinală în 2015 a fost de 85%, iar în 2016 au avut doar 868 de cazuri de rujeolă.

Dar 88% din populație este imunizată împotriva rujeolei, conform OMS. Și totuși, suntem în fruntea clasamentului la numărul de îmbolnăviri. Ȋn plus, avem și 22 de decese! Ce e în neregulă cu noi?

Ȋn Italia, NICIUN DECES din cauza rujeolei

Ȋn perioada 1 ianuarie – 16 aprilie a.c., în Italia au fost raportate 1603 de cazuri de rujeolă, informează Ministerul Sănătății italian.

88% din cei diagnosticați nu fuseseră vaccinați. Vârsta medie a cazurilor este de 27 de ani. Cele mai multe cazuri cazuri (57%) au fost semnalate la persoane cu vârsta între 15 – 39 ani, iar 17% – la adulți cu vârstă > 39 ani.

152 de cazuri au fost raportate în rândul personalului medical. La noi, nici măcar nu se vorbește despre posibilitatea transmiterii virusului în mediul spitalicesc.

Ȋn Italia, doar 27% din cazuri au fost raportate la copii cu vârsta între 0 – 14 ani. Dintre acestea, 95 au fost copii cu vârsta sub 1 an.

Prin comparație, în România, conform rapoartelor CNSCBT, din 4881 de cazuri, câte susțin autoritățile că sunt, 4013 (82%) s-au înregistrat la grupa de vârstă 0 – 14 ani. 888 de cazuri (18%), la copii cu vârsta sub 1 an. Iar vârsta medie a cazurilor este de 9 ani!

Din ianuarie 2016 și până în prezent, Italia, care are o populație de 60 de milioane de locuitori și doar 83% imunizare împotriva rujeolei, a înregistrat 2471 de cazuri. Și niciun deces!

Ȋn aceeași perioadă, România, care are 19,7 milioane de locuitori și 88% imunizare, a raportat de 1,8 ori mai multe cazuri. Și 22 de decese!
 
Ȋntreb din nou, ce e în neregulă cu noi?
 
Virusul din România, prezent în 2015 într-o comunitate de rromi din Italia
 
La 23 septembrie 2016, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile publica un raport despre „Evoluția Rujeolei în România”. Două informații au trecut aproape neobservate:
 
1. „Majoritatea cazurilor reprezintă focare de comunități cu acoperiri vaccinale suboptimale. Familii din aceste comunități călătoresc în mod repetat în afara țării (ex. Italia) și migrează alternativ între județe învecinate; o parte din acestea nu sunt pe listele niciunui medic de familie, altă parte însă, datorită deplasărilor frecvente, nu se prezintă cu copiii la vaccinare.”
și
2. „Ȋn epidemia actuală de rujeolă, tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4)”, informa CNSCBT.
 
Ȋntre noiembrie 2015 și aprilie 2016 în două regiuni din nordul Italiei a izbucnit un focar de rujeolă, afectând populația de etnie rromă/sinti. Au fost raportate 64 de cazuri. Vârsta medie a celor 43 de cazuri prezente în trei tabere cu populație rromă a fost 4 ani. 39 de copii nu erau vaccinați, iar ceilalți au fost vaccinați după expunerea la virus. Ȋn celelalte cazuri infestarea s-a produs în spital, iar persoanele afectate erau, în principal, adulte.  „Focarul a fost cauzat de un nou virus rujeolic, genotipul B3.1”, se arată într-un studiu publicat de Eurosurveillance.
 
Ȋn aceeași perioadă, noua variantă de virus B3 a fost identificată și în alte 21 de cazuri ce nu aveau legătură epidemică cu focarul. „Datele MeaNS (Measles Nucleotide Surveillance database) arată că, în ultimele 12 luni, genotipul B3 al virusului rujeolic a fost endemic în mai multe țări din întreaga lume. Apariția acestei noi variante B3 în Italia se datorează, probabil, importului, însă calea de introducere rămâne necunoscută”, se precizează în studiul publicat de Eurosurveillance.
 
Conform unui raport al OMS publicat la 31 martie a.c., variante ale genotipului B3 al virusului rujeolic au fost raportate de 13 țări. Tulpinile botezate Niger.NGA/8.13, Dublin.IRL/8.16 și Como.ITA/32.15 (n.r. – cel din Italia) au reprezentat mai mult de 75% din secvențele B3.
 
„Caracterizarea moleculară a virusului rujeolic care a circulat în România în perioada ianuarie 2016 – februarie 2017 a identificat trei linii diferite ale genotipului B3. Aceste linii nu au fost raportate din România înainte de 2016”, informează același raport al OMS.
B3 este un genotip rujeolic identificat în Africa de Vest și Centrală. Genotipul B3, grupul 1, a fost izolat anterior din Camerun, Ghana și Nigeria și la est de Kenya și Tanzania. Recent, mai multe linii de genotip B3 au fost observate și în Germania, Danemarca, Spania, Marea Britanie și Elveția; după toate probabilitățile, acestea au fost importate din Africa sub-sahariană

Ultimile din

Mergi la SUS