Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

Directorul ştiinţific al INFP: „La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a întâmplat atunci m-a determinat să continui cercetarea pe cutremure”

in ExtraNews de

Știm cu 20 de secunde înainte că vine un cutremur și doar cu patru secunde ce intensitate va avea.

După fiecare cutremur cu magnitudine mai mare, românii se gândesc ce se va întâmpla în cazul unui seism puternic.Cutremurul din ’77 a luat prin surpindere autorităţile, întrucât atunci nici preşedintele nu putea fi informat înainte de a se produce, însă acum se poate anunţa instantaneu şi la Bucureşti. Specialiştii spun că, oricum, următorul mare seism va avea magnitudinea sub cea înregistrată în urmă cu 38 de ani.

Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs pe 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniţi şi circa 35.000 de locuinţe prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-a concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri s-au prăbuşit.

În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au fost luaţi atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simţi, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.

Radulian: „La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a întâmplat atunci m-a determinat să continui cercetarea pe cutremure”

Directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian, povesteşte că în 1977, când s-a produs cutremurul, era în zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenţi în anul II la Fizică.

“În prima parte nu am realizat că este cutremur, când a venit unda mai puternică am realizat că este cutremur, am încercat să ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot să uit că în momentul în care am ieşit în curtea restaurantului, deşi era târziu şi se terminase mişcarea seismică, am văzut nişte plopi mari la o distanţă de vreo 50 de metri care încă se balansau dintr-o parte în alta, şi nu era efectul berii. Era un lucru impresionant să vezi aşa ceva în urma unei micşări seismice. Stăteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam să-mi imaginez că se întâmplă aşa ceva”, îşi aminteşte Mircea Radulian, potrivit mediafax.ro, ziua cutremurului care avea să rămână în conştiinţa românilor.

Radulian spune că atunci nu ştia că peste câţiva ani va lucra la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, dar ce s-a întâmplat atunci l-a determinat să continue cercetarea pe cutremure.

“Pot spune cu certitudine că faptul că s-a produs acest cutremur foarte neplăcut pentru toată lumea a fost, pentru mine şi un grup de studenţi foarte buni la învăţătură, un element destul de important care ne-a făcut să ne decidem să continuăm în cercetare pe fizica pământului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi în alegerea meseriei”, susţine Mircea Radulian.

Ultimile din

Mergi la SUS