În vizorul inspectorilor de integritate se află: Vasile Marica, Bogdan Hossu, Marius Nistor, Ion Popescu, Anton Hadăr, Gheorghe Isvoranu, Vasile Lincu, Ion Albu, Liviu Luca, Marius Petcu, Dumitru Costin.
Cum arată declaraţiile de avere ale liderilor sindicali
• Bogdan Hossu de la „Cartel Alfa”: un teren de 10 hectare în comuna Milaj (moştenire) şi un apartament de 86 mp. La rândul său, soţia sa are un apartament de 51 mp. Hossu are două depozite bancare în euro, unul de 29.000 euro şi altul de 12.500 euro. În contul curent are 5600 euro. De asemenea, are un plasament pentru pensie privată, care are soldul de 24.000 ron. Bogdan Hossu este membru în patru consilii de administraţie, dar în declaraţia de avere a precizat că valoarea indemnizaţiilor a donat-o la CNS „Cartel Alfa”. Ca angajat al CNS „Cartel Alfa”, Hossu a încasat, potrivit declaraţiei de avere, 64.427 ron.
• Dumitru Costin de la Blocul Naţional Sindical are un apartament în Bucureşti şi unul în Piteşti. Deţine 1447 părţi sociale la un SRL, iar valoarea la zi a acestora este de 36.196 ron. Are un credit contractat în 2005, scadent în 2020, în valoare de 85.000 ron. Pe lângă funcţia de preşedinte al BNS, pentru care a încasat 18.975 ron, mai deţine şi alte funcţii, inclusiv de membru în consilii de administraţie, de unde a încasat următoarele sume: 139.283 ron, 14.323 ron, 10.395 ron, 35.427 ron, 21.420 ron
• Marius Petcu de la Federaţia Sanitas are un teren agricol în Teleorman, trei terenuri intravilane în Bucureşti şi Ilfov şi un terent agricol la Snagov. Are un apartament în Bucureşti, o casă de vacanţă în Ilfov şi o casă de locuit în Bucureşti. La capitolul bunuri mobile a notat în declaraţia de avere: o motocicletă Honda, un autoturism Toyota, un ATV SYM. Lista ar putea continua cu bijuterii şi ceasuri în valoare 10.000 de euro, precum şi tablouri şi icoane în valoare de 10.000 de euro. Marius Petcu are 10 conturi, fie în lei, fie în euro. Cele mai mari dintre acestea sunt: 221.624 ron şi 150.000 ron. Şi soţia sa are 10 conturi, cele mai mari ca valoare fiind tot cele în ron, respectiv: 221.624 ron, 32.469 ron, 10.787 ron. Petcu are acţiuni la cinci societăţi comerciale. El are şi un credit de 180.000 de euro, scadent în 2022. Veniturile sindicalistului Petcu sunt următoarele: 129.998 ron – pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Sanitas; 86.781 ron – pentru funcţia de preşedinte CNSRL Frăţia; 8700 ron – preşedinte IESS; 82.352 ron – preşedinte de onoare OAMMR; 14.383 ron – membru CA; 35432 – membru CA. Marius Petcu mai are venituri şi din „implementare proiecte” cu finanţare europeană, acestea ridicându-se la circa 150.000 ron.
• Vasile Lincu, de la Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”, are un teren, un apartament şi un Audi A6. Are un cont bancar de 20.000 euro. Veniturile sale din activitatea sindicală sunt de 8375 ron ca preşedinte al sindicatului; 11.036 ron – director, 4224 ron – economist, 45611 ron – director şi redactor la Revista Pro Lex.
• Nistor Marius de la Federaţia Spiru Haret are un teren extravilan şi un apartament. La capitolul datorii, a notat trei credite, în valoare de 13000 euro şi, respectiv, 8100 euro şi 5000 euro. Ca profesor, a încasat 21780 ron, iar ca lider sindical – 21.231 ron şi 27960 ron. Este, de asemenea, membru în CES.
• Ion Popescu de la Meridian are trei terenuri intravilane, un apartament şi trei case. Ca preşedinte la Meridian a încasat 6876 ron, iar ca preşedinte al unei confederaţii miniere – 39.266 ron.
• Vasile Marica are un teren intravilan la Otopeni, un apartament şi o casă. Maşini: Toyota Yaris şi un Volkswagen Golf, cumpărat în 2010. Are un împrumut de 150.000 de euro, scandent în 2038. Veniturile ca preşedinte al două sindicate sunt de 44.436 ron, respectiv – 44.514 ron.
• Anton Hadăr, preşedinte Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, are un apartament în Bucureşti, un Logan, un Renault Megane, mai multe conturi în ron, a căror valoare este de circa 270.000 ron. Veniturile sale provin din mai multe surse: profesor universitar, cercetător, membru într-o Comisie de doctorat, preşedinte de federaţie sindicală.
Ce spun liderii sindicali despre averile lor
Vasile Lincu, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”, a declarat pentru gândul: „Această autosesizare a ANI nu are temei juridic în ceea ce mă priveşte. Legea spune că sunt verificaţi doar preşedinţii de federaţii şi confederaţii, nu şi preşedinţii de sindicat, cum sunt eu. Oricum, eu nu am nimic de acuns, pot să îmi justific averea. Tatăl meu munceşte de unsprezece ani în Germania şi anul trecut, de sărbători, mi-a făcut cadou 10.000 de euro, prin transfer bancar, tocmai ca să nu existe probleme. I-a dat şi fratelui meu 10.000 de euro”.
Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”, a declarat pentru gândul: „Declaraţiile le-am depus la timp. Nu am nici o problemă, nu am nimic de ascuns, toate amănuntele sunt la vedere. Câştigurile sunt menţionate în declaraţia de avere. Nu sunt deranjat că îmi verifică averea, care este modestă pentru un profesor universitar”.
Vicepreşedintele CNSLR-Frăţia, Marius Nistor, a declarat, pentru Mediafax, că este mândru că face parte dintre cei mai importanţi lideri sindicali şi nu are nici o problemă cu verificarea ANI, dar i se pare suspect momentul ales: „ANI este datoare să verifice, trebuie să fie respectată legea, mi se pare ciudat însă momentul ales. De ce nu au făcut-o când au primit declaraţiile”.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru Mediafax, că Agenţia Naţională de Integritate este doar o unealtă în această campanie „a unor băieţi” care urmăresc să manipuleze opinia publică pentru a scoate vinovaţi toţi liderii sindicali în cazul corupţiei din vămi.
INFO PLUS
Traseul investigaţiei ANI
Potrivit procedurii, în cazul în care ANI constată neconcordanţe între veniturile şi averile sindicaliştilor, urmează să fie sesizată Comisia de cercetare a averilor care funcţionează în cadrul fiecărei curţi de apel. Comisia este alcătuită din doi judecători şi un procuror. După ce primeşte sesizarea de la ANI, Comisia demarează o altă acţiune de control. În cazul în care se constată că nu există o justificare pentru anumite bunuri, Comisia trimite cauza spre soluţionare Curţii de Apel în raza căreia domiciliază persoana cercetată. Din acest moment, începe procesul propriu-zis, care se desfăşoară după procedura comună de judecată.
Sursa: Gandul.info