Ungaria a refuzat joi să semneze declarația comună a summitului B9 și al Aliaților Nordici desfășurat la București, un gest care a marcat o fisură vizibilă în pozițiile NATO chiar în momentul în care aliații prezenți au încercat să demonstreze unitate față de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO Mark Rutte au asistat la reacția Budapestei, transmisă printr-o declarație scrisă depusă la finalul reuniunii, în care Ungaria și-a exprimat o „abținere constructivă” și a precizat că nu poate susține „actuala formulare” a textului convenit între ceilalți participanți.
Punctul de vedere al Ungariei vine într-un moment delicate pentru coeziunea Alianței. Summitul de la București a reunit aliații din flancul estic, inclusiv Polonia, România, Cehia și statele baltice, alături de reprezentanți din zona nordică, cu scopul de a consolida răspunsul militar și diplomatic la agresiunea rusă asupra Ucrainei. Tensiunile dintre Budapesta și restul Occidentului privind politica față de Moscova s-au acutizat de-a lungul ultimilor ani, iar decizia de joi reflectă o continuare a acestui pattern de dezacord.
Potrivit declarației Ungariei depuse la încheierea summit-ului, Guvernul Orbán a precizat că „orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”. Formularea sugerează că problema nu este doar conținutul, ci și autoritatea celui care va aplica textul după alegerile care urmează să se desfășoare în țară. Documentul comun menționează amenințările „profunde” reprezentate de Rusia și reafirmă angajamentul față de creșterea cheltuielilor de apărare până la 5% din produsul intern brut, dar Ungaria nu a putut fi convinsă să-și adauge semnătura pe această versiune.
Declarația celor cinci state baltice și ale grupului B9, fără Ungaria, subliniază că „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”. Textul aprobat de restul participanților insistă pe necesitatea unei posturi robuste de apărare avansată, pe dotarea completă cu resurse a planurilor de apărare ale NATO și pe extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic. Aceste puncte sunt direct legate de securitatea țărilor din estul Europei, inclusiv România, care găzduiește summit-ul și care are frontiera comună cu Ucraina și cu Marea Neagră.
Budapesta refuză să se alinieze la linia comună a Occidentului
Poziția Ungariei nu este o surpriză completă, având în vedere că în ultimii ani țara condusă de Viktor Orbán a menținut relații mai pragmatice cu Moscova decât restul membrilor NATO. Cu toate acestea, refuzul de a semna o declarație comună a unui summit dedicat securității din flancul estic marchează o escaladare a divergențelor. Aliații reafirmă sprijinul pentru „independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, dar Ungaria nu poate fi numărată oficial în rândul susținătorilor acestei poziții după declarația de joi.
Contexul istoric arată că Ungaria a fost una dintre puținele țări NATO care nu a expulzat diplomați ruși în semn de protest după invazia din februarie 2022, și că a întârziat semnarea unor acorduri NATO privind tranzitul militar pe teritoriul său. Summit-ul de la București apare astfel ca o continuare a unei serii de tensiuni care pun în dificultate procesul decizional în cadrul Alianței, în momentul în care consensul ar trebui să fie mai puternic decât oricând. Viitoarea administrație maghiară va trebui să stabilească poziția sa oficială privind limba convenită în declarație, dar deocamdată, refuzul de joi al Ungariei de a semna documentul comun rămâne o dovadă că unitatea NATO nu este o realitate dată, ci un rezultat care trebuie negociat cu atenție între aliații cu perspective diferite asupra amenințărilor și intereselor regionale.
