România se confruntă cu un risc financiar major din cauza implementării lente a Planului Național de Redresare și Reziliență. Conform unei informări care urmează să fie prezentată în ședința de Guvern de joi, țara are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR rămase neîndeplinite și riscă penalizări cumulate de peste 15 miliarde de euro. Această sumă depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului program european. România a depus până acum patru cereri de plată și a primit fonduri în valoare de 10,72 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 50,08% din totalul alocat.
Situația pune sub presiune Executivul românesc în momentul în care calendarul pentru finalizarea reformelor se strânge considerabil. Informarea realizată de Ministerul pentru Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență arată că din cele 45 de ținte și jaloane rămase de implementat, doar șapte sunt considerate îndeplinite la nivelul ministerelor și al coordonatorilor de reforme și investiții. Celelalte 38 sunt încă în curs de derulare, iar ritmul de progres este descris ca fiind greoi și, în unele cazuri, practic inexistent. Nerespectarea termenelor stabilite poate genera pierderi financiare substanțiale pentru bugetul național.
Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ și vor atrage penalizări de aproximativ 7,5 miliarde de euro dacă nu vor fi realizate. Dintre aceste 14, nouă acte normative trebuie aprobate obligatoriu de Parlament și necesită acord politic. Unele reforme importante, cum ar fi desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, au fost deja discutate cu Comisia Europeană. Alte proiecte, precum reforma ANAF prin introducerea unui sistem de stimulare bazat pe performanță și legea privind digitalizarea cercetării și dezvoltării, așteaptă încă opinia Bruxelles-ului.
O serie de reforme se află în renegociere cu instituțiile europene, inclusiv legea salarizării unitare, Legea apelor, măsuri de decarbonizare și modificări la Codul administrativ privind cadrele de competență. Proiectul privind CATUC se află deja în Parlament, iar doar două acte normative pot fi aprobate la nivel de Guvern prin hotărâre. Acestea vizează strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice și ar putea evita o penalizare cumulată de 0,33 miliarde de euro. Guvernul interimar poate adopta aceste două măsuri doar în condiția în care nu vizează politici publice noi.
Calendarul legislativ strânge oportunitățile de acțiune rapidă
Proiectele pentru care există opinie favorabilă din Comisia Europeană trebuie depuse la Parlament până la 15 mai 2026. Cele care așteaptă încă opinia Bruxelles-ului au termen până la 22 mai 2026, iar reformele aflate în renegociere cu Executivul european au scadența de 31 mai 2026. Documentul MIPE avertizează explicit asupra riscurilor semnificative cu privire la respectarea termenelor asumate. Celelalte 24 de ținte și jaloane nefinalizate sunt în responsabilitatea ministerelor de linie și au asociate penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro. Acestea nu necesită acte normative și pot fi îndeplinite prin finalizarea investițiilor, achizițiile de echipamente sau realizarea ultimelor acțiuni tehnice.
Implementarea PNRR a fost marcată în România de intârzieri repetate și ritmuri inconsistente. Din iunie 2021, când a fost lansat programul, țara a acumulat o serie de întârzieri la capitolele cu impact legislativ major. Problemele provin din dificultatea de a obține consens politic în Parlament, din capacitatea administrativă limitată a unor ministere și din necesitatea unor renegocieri pe parcurs cu Comisia Europeană. Documentul subliniază că accelerarea măsurilor și implicarea mai intensă din partea coordonatorilor responsabili sunt esențiale pentru a evita penalizări substanțiale.
Următoarele luni sunt critice pentru România, care trebuie să demonstreze că poate finaliza reformele în termenele stabilite. Orice întârziere semnificativă va duce la pierderea unor sume importante din fondurile europene promise pentru redresare și reziliență post-pandemie. Ședința de Guvern de joi va marca punctul de plecare pentru accelerarea muncii legislative și administrative pe această frontieră vitală pentru finanțele publice românești.
