Guvernul pregătește o reformă majoră a sistemului de salarizare din administrația publică, care va schimba grilele de plată pentru sute de mii de bugetari. Potrivit proiectului pregătit de autorități, peste jumătate dintre angajații de la stat vor beneficia de majorări salariale, iar coeficienții de remunerare vor fi reorganizați pe o scară de la 1 la 8, în funcție de importanța funcției. Președintele României va ocupa poziția de referință maximă, cu un coeficient de 8, urmat de premierii și șefii celor două camere ale Parlamentului cu coeficient 7,5.
Reformei salariale în sectorul public i se atribuie necesitatea eliminării dezechilibrelor acumulate din 2018, atunci când ultima reglementare majoră a fost adoptată. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că sistemul actual nu mai reflectă realitățile ocupaționale și că noua grilă este construită cu președintele ca punct maxim de referință. Calculul salariilor se va face prin înmulțirea coeficienților cu o valoare de bază de 4.100 de lei, procedeu care va clarifica ierarhia salarială din sectorul bugetar.
Conform proiectului, 56% din posturile din administrația publică vor înregistra creșteri salariale. Dintre aceștia, 21% vor primi majorări de peste 10%, iar alți 14% vor beneficia de creșteri între 5 și 10%. Demnitarii vor primi cele mai consistente măriri: salariul brut al președintelui va ajunge la 32.800 de lei, adică aproximativ 19.200 de lei net lunar, cu o creștere de aproape 4.700 de lei net față de actualul nivel. Premierul ar putea încasa în jur de 18.000 de lei net pe lună, cu aproximativ 3.000 de lei mai mult decât prezent, iar miniștrii și parlamentarii vor primi majorări între 2.000 și 3.500 de lei net lunar.
Grilele vor plasa medicii, profesorii, magistrații și polițiștii în zone medii ale ierarhiei salariale. Un medic primar sau profesor universitar poate ajunge la coeficientul 4, în timp ce un șofer de ambulanță va avea coeficientul 1,41. Cele mai mari creșteri se vor înregistra la categoria cercetătorilor științifici, care vor vedea salariile majorate cu aproape 49%, de la 11.757 la 17.532 de lei brut cu sporuri incluse. Medicii rezidenți vor beneficia de asemenea de creșteri, salariul lor brut estimat pentru 2027 urcând la 7.872 de lei, de la 7.125 de lei în prezent.
Compensații pentru funcțiile care vor pierde pe hârtie
Aproximativ 44 de funcții administrative vor avea teoretic salarii mai mici conform noii grilei. Pentru a evita o scădere efectivă a veniturilor, autoritățile vor introduce compensații individuale pentru acești angajați, ceea ce înseamnă că salariile lor vor rămâne înghețate la nivelul actual până când sistemul nou va ajunge din urmă. Această soluție lasă multe întrebări deschise cu privire la modul în care vor evolua aceste plăți în timp și cum vor fi administrate aceste diferențe financiare.
Reformele salariale din sectorul public au o istorie tumultuoasă în România. Ultimele ajustări majore au fost făcute în 2018, iar de atunci, dezechilibrele în structura de remunerare s-au adâncit. Anumite categorii, cum ar fi medicii și cercetătorii, au depășit pragul tolerabilității în negociații sindicale, reclamând permanent o reevaluare a funcțiilor lor. Guvernul precedent a încercat de mai multe ori introducerea unor reforme similare, dar fără a reuși consensul necesar pentru implementare.
Proiectul va fi supus unei consultări publice și va necesita aprobarea Parlamentului înainte de intrarea în vigoare. Autoritățile nu au precizat o dată exactă pentru implementare, dar intenția anunțată este ca modificările să se materializeze în viitorul apropiat. Efectele financiare ale acestei reforme asupra bugetului de stat rămân o chestiune sensibilă, iar calculele economice ale guvernului vor trebui validate de instituțiile de specialitate.
