Miza este majoră: dacă prevederile vor fi declarate neconstituționale, sumele oprite ar putea fi restituite persoanelor afectate.
Măsura contestată a intrat în vigoare de la 1 august 2025 și impune o reținere de 10% pentru pensiile care trec de pragul menționat. Un exemplu folosit în speță arată că, la o pensie de 4.000 de lei, contribuția lunară ajunge la 100 de lei. Potrivit datelor citate în dosare, efectul cumulat al reținerilor este consistent, iar colectările lunare se ridică la zeci de milioane de euro.
CCR examinează dosarele privind contribuția CASS aplicată pensiilor
Curtea Constituțională a început analiza sesizărilor venite din instanțe din toată țara, după ce mai mulți pensionari au contestat legalitatea contribuției. Primul dosar intrat în dezbatere a fost inițiat de un pensionar identificat ca Aurelian B., care solicită eliminarea obligativității plății CASS din pensie și restituirea sumelor deja reținute.
Procedural, unul dintre judecătorii CCR elaborează un raport ce urmează să fie discutat de cei nouă judecători ai Curții. Pentru adoptarea unei decizii este necesar votul a cel puțin cinci dintre aceștia. În centrul analizei se află temeiurile de constituționalitate ale reglementării, precum și impactul său asupra veniturilor persoanelor în cauză.
Prevederile privind contribuția sunt incluse în Legea 141/2025 și au fost anunțate ca măsură temporară, valabilă până la 31 decembrie 2026. În acest interval, reținerea se aplică pensiilor care depășesc 3.000 de lei, cu o cotă de 10% conform cadrului în vigoare.
Cereri și argumente invocate de pensionari
Reclamanții solicită anularea contribuției și returnarea banilor, invocând mai multe argumente juridice și de echitate fiscală. Unul dintre acestea este ideea de dublă impunere, în sensul că foștii salariați au contribuit deja, pe durata activității, la sistemul public de asigurări. De asemenea, se susține că măsura poate contraveni articolului 16 din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii, afectând disproporționat o categorie de beneficiari.
Un alt motiv invocat este caracterul pretins retroactiv al modificării, interpretat ca o atingere adusă unui drept câștigat. În pledoarii apar și referiri la o decizie anterioră a Curții Constituționale (din 2022), citată ca reper pentru ideea că veniturile din pensii trebuie tratate într-o manieră proporțională și nediscriminatorie.
Posibil efect: în eventualitatea în care CCR va declara neconstituțională actuala reglementare, statul ar putea fi obligat să restituie sumele reținute până acum. Estimările vehiculate indică un total care se apropie de un miliard de euro.
Posibil efect: în eventualitatea în care CCR va declara neconstituțională actuala reglementare, statul ar putea fi obligat să restituie sumele reținute până acum. Estimările vehiculate indică un total care se apropie de un miliard de euro.
Nemulțumirile pensionarilor au ajuns în instanță în mai multe județe, iar trimiterile către CCR au fost motivate de complexitatea chestiunii și de necesitatea unei clarificări unitare la nivel constituțional. În așteptarea deciziei, spețele individuale rămân suspendate sau sunt judecate cu luarea în considerare a rezultatului de la Curte.
În paralel, datele transmise de Casa Națională de Pensii Publice pentru primele patru luni ale lui 2026 indică o scădere a numărului de beneficiari ai sistemului public, în timp ce pensia medie a avut o evoluție atipică față de anii trecuți, aspect urmărit cu atenție de specialiști și de asociațiile de pensionari.
