Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat marți că salariile medicilor ar putea fi determinate în funcție de performanță și volumul efectiv de muncă, nu de vechime sau grad profesional. Declarațiile au fost făcute în contextul prezentării unei reforme privind organizarea și tarifarea gărzilor medicale, un sistem care ar urma să corecteze diferențele majore dintre activitatea prestată și veniturile încasate de cadrele medicale. Propunerea vine în mijlocul unei crize de personal în sectorul sanitar și al nemulțumirilor legate de echitatea salarială între spitalele mari și unitățile mai mici din țară.
Reforma gărzilor medicale apare într-un context dificil pentru sistemul sanitar românesc, marcat de deficit de personal și suprasolicitare în spitalele mari de urgență. Potrivit ministrului Rogobete, modificările urmăresc să echilibreze o situație în care medici cu activitate diferită pot încasa salarii similare la finalul anului. Sistemul actual nu reflectă realitatea muncii prestate, o problemă care alimentează frustrări în rândul personalului medical și, indirect, afectează calitatea serviciilor oferite pacienților.
Alexandru Rogobete a oferit exemple concrete pentru a ilustra discrepanțele din sistem. Potrivit acestuia, există chirurgi care operează 20 de pacienți pe săptămână, în timp ce alții realizează doar doi interventi pe an, iar veniturile lor anuale pot fi similare. „Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a declarat ministrul, subliniind că noua metodologie de salarizare va ține cont de performanța profesională și de volumul real de muncă. Ministrul a confirmat că tarifarea și plata gărzilor vor fi „diferite și îmbunătățite”, cu accent pus pe rezultatele concrete ale activității fiecărui medic.
Reacțiile din mediul medical au fost rapide și în majoritate favorabile schimbării propuse. Medicul chirurg Ilie Albean, membru în Consiliul Medicilor Brașov, consideră că diferențierea salarială în funcție de performanță este necesară și justificată. Albean a evidențiat frustrul care caracterizează situația medicilor din spitalele județene de urgență, unde volumul de muncă este intens și gărzile implică intervenții constante, comparativ cu spitalele de cronici unde activitatea este mai redusă. Medicul rezident Andrei Toma a susținut și el introducerea unui sistem diferențiat, argumentând că în prezent pot exista cazuri în care medici cu activitate minimă sunt remunerați la nivel similar sau chiar mai ridicat decât cei din centrele universitare care tratează cazuri grave permanent.
Cum ar funcționa noua metodologie de plată în sistemul sanitar
Detaliile tehnice ale reformei rămân încă la nivel de proiect și dezbatere publică. Ministrul Sănătății a prezentat doar direcțiile generale ale schimbării, fără a specifica criteriile exacte de evaluare a performanței. Rămân clarificări necesare privind definirea indicatorilor de performanță, metodologia de măsurare a volumului de muncă și modul în care sistemul va fi implementat uniform la nivel național fără a genera dezechilibre noi între diferitele tipuri de spitale și specialități medicale.
Propunerea vine într-un moment în care sistemul sanitar românesc se confruntă cu provocări structurale majore. Deficitul de personal în spitalele mari de urgență este permanent, iar plecarea medicilor din țară continuă. O salarizare bazată pe performanță ar putea incentiva medicii să rămână în sistemul public și să se dedice mai activ activității clinice. Cu toate acestea, riscul este ca o implementare greșită să creeze tensiuni între spitale și să dezavantajeze unitățile medicale cu volum mai redus de pacienți, cum ar fi spitalele din localitățile mai mici sau unitățile de profil specific. Reforma se află în faza de anunț și urmează o dezbatere amplă în rândul medicilor și sindicatelor din sectorul sanitar.
