„Un lucru surprinzator este ca Germania nu e atacata. Nu a fost niciodata atacata„, mai spune Dungaciu.
Analistii au comparat situatia cu cea din Israel, unde sunt poate unele dintre cele mai sigure aeroporturi din lume.
Simon Perry, director adjunct Hebrew University: „Suntem mult mai dispusi sa platim mai mult pentru securitate, despre care nimeni nu stie ca exista, insa este acolo. Cetatenii sunt dispusi sa astepte cateva minute pentru a fi luati la intrebari sau pentru a trece prin mai multe sisteme de securitate. Aparent, in Europa, nici guvernele si nici cetatenii nu au simtit ca este nevoie sa intareasca securitatea si sa investeasca bani in acest lucru.”
In acelasi context, premierul Italiei a spus ca atacurile de la Bruxelles arata nevoia ca Uniunea Europeana sa dezvolte o strategie comuna de aparare si securitate. In plus, seful guvernului de la Roma a facut un apel catre tarile care isi inchid frontierele in aceste zile. Si a vorbit despre refugiatii care asteapta de saptamani bune in spatele unui gard de sarma la frontiera cu Macedonia.
In tot acest timp, teama si teroarea par sa puna stapanire pe cetatenii europeni, iar siguranta este pusa sub semnul intrebarii.
Conform estimarilor guvernului de la Berlin, din cauza imbatranirii populatiei si a natalitatii reduse, forta de munca activa a Germaniei va scadea cu sase milioane de persoane la orizontul anului 2030, relateaza agentia Reuters intr-o analiza ce explica motivatiile guvernului condus de cancelarul Angela Merkel de a accepta afluxul de refugiati.
„Daca vom reusi sa-i instruim repede pe cei care vin la noi si sa le gasim locuri de munca, atunci vom rezolva una dintre cele mai mari probleme pentru viitorul economic al tarii noastre: insuficienta fortei de munca”, a declarat joi in fata Bundestagului vicecancelarul si ministru al Economiei, Sigmar Gabriel.
Gasirea de locuri de munca pentru noii veniti – in timp ce si multi germani isi cauta de lucru – va fi una dintre provocari, dar mediul de afaceri se arata interesat de potentialul celor circa 800.000 de imigranti asteptati anul acesta. De altfel, imigrantii au ocupat circa doua treimi din cele 1,5 milioane de locuri de munca create in Germania in ultimii cinci ani scrie ziare.com
Totusi, nu toate experientele angajatorilor germani cu imigrantii au fost pozitive. Agentia Reuters da exemplul unui proprietar al unei firme de montaj parchet, care a gasit in sfarsit un solicitant de azil din Eritreea „calificat, entuziast si dornic de munca”, dupa ce anterior angajase alti imigranti care nu au indeplinit aceste conditii.
„Daca vrem sa mentinem forta economica a Germaniei, avem nevoie de lucratori”, a remarcat la randul sau proprietarul respectivei firme, ce are sediul in orasul Dortmund.
Totusi, nu toti germanii sunt convinsi ca aceasta reteta va fi una de succes, cum este cazul lui Ulf Rinne, director adjunct de cercetare la institutul pentru studiul pietei muncii (IZA). In opinia sa, ideea ca refugiatii pot fi pe termen scurt solutia in fata deficitului de forta de munca este o iluzie, intrucat prea multe se petrec la voia intamplarii, iar pe termen mediu si lung, chiar daca primirea imigrantilor ar putea sa atenueze problemele demografice ale Germaniei, este nevoie ca societatea germana sa reuseasca sa-i integreze cu succes pe piata muncii.
