Guvernul Tudose pregătește un proiect de lege prin care persoanele care au suferit condamnări penale pot face parte din Guvern, dacă au fost reabilitate. Proiectul Codului Administrativ, elaborat de Ministerul Dezvoltării și supus dezbaterii publice, vine în urma deciziei CCR care spune că pot deveni miniștri persoanele care au fost reabilitate, amnistiate sau dacă fapta pentru care au suferit o condamnare a fost dezincriminată.
În prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor stabileşte că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate (…)”.
Conform proiectului de lege pregătit acum de Guvernul Tudose şi analizat de Profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă curpinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, şi nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanţei.
Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă şi introduce alte condiţii. Problema neconstituţionalităţii Legii 90/ 2001 a fost ridicată după ce PSD a câştigat alegerile legislative, la finele anului trecut, liderul acestui partid, Liviu Dragnea, fiind în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, în aprilie 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu, fiind găsit vinovat de folosirea influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
De asemenea, completul a majorat şi termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani. Astfel, Dragnea apoate deveni premier în primăvara anului 2020.
„Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege”, se arată în motivarea judecătorilor.
„Orice altă interpretare dată sintagmei ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, mai arată CCR.
