Mi-am petrecut finalul de an în Harghita, drept în inima Ținutului Secuiesc. Oameni foarte mișto, gospodari, săritori și gata oricând să-ți dea o mână de ajutor. Știu asta pentru că ni s-a stricat mașina și au șurubăit la ea niște unguri foarte de treaba la un service în Miercurea Ciuc.
Nu am cumpărat pâine, dar vă pot spune sigur că mare parte dintre tinerii pe care i-am întâlnit nu vorbesc românește. De la femeile de serviciu din pensiune, până la vânzătorul de schi-pass-uri. Acesta mi-a scris pe calculator cât aveam de plătit. Aceeași situație cu chelnerițele de la restaurant cu care am vorbit prin traducerea prietenilor noștri secui. Și când spun că nu vorbesc, spun că nu rup o boabă în românește. Nici cuvintele uzuale. Mai mult, instructoarea de schi a lui Vladimir ne-a spus că e un moment foarte bun pentru fiica ei să mai prindă ceva în română: ”Are 18 ani, nu vorbește românește și dacă o să lucreze cu voi acum, o să o ajute la Bac. ”
Nu am pusee naționaliste. Dimpotrivă, cred că oamenii ăștia sunt liberi să vorbească în ce limbă vor și să se îngrijească de destinele lor cum cred de bună cuviință. Nici nu cred că ar trebui să fie obligați să știe românește doar pentru că trăiesc aici. Asta nu-i face cu nimic mai buni cetățeni români. Oamenii sunt datori întâi lor și familiilor lor și apoi statului, prin respectarea legilor. Și nici nu or să plece cu Ardealul în spinare.
Dar, am o uriașă problemă cu politicienii români și maghiari care împing nemăsurat către această situație de enclavizare. Populației tinere de aici i s-a luat dreptul de a pleca, de a munci mai mult pe bani mai mulți. I se ia dreptul la școală superioară și la angajatori în mari companii din București sau altundeva în țară. Acestor familii nu li se explică îndeajuns sau deloc ce avantaje are faptul de a ști o limbă străină. Căci română trebuie predată în această zonă ca limbă străină. Adică cu un acces treptat, ca și la engleză.
Tinerii de aici nu sunt o concurență pentru copilul meu în viitor pentru că pleacă din start cu un handicap. Practic, mulți dintre ei sunt condamnați să trăiască într-o zonă cu câștiguri mici și viitor incert. Și primesc la schimb proiecte de autonomie. E ca și cum politocienii s-ar asigura că au aici o mică populație pe care o pot controla și manevra pentru câștigurile lor uriașe. Iar asta este împotriva meseriei lor și a bunului simț. Acum înțelegeți de ce țin morțiș la facultăți în limba maghiară: ca să nu-și piardă supușii. Cu cât știi mai multe, inclusiv limbi străine, te luminezi, îți lărgești orizontul și îți dai seama că politicienii mănânca rahat și în românește și în maghiară.
Casta lor conducătoare știe românește și se bucură de toate privilegiile pe care ți le dă o funcție în țara asta. Dar poate tocmai asta îi strică. Au devenit la fel de buni români ca politicienii noștri și au uitat să fie niște buni maghiari.
sursa: striblea.ro