O porțiune a podului de autostradă(A-10), podul Morandi, din Genova s-a prăbușit ieri 14.08.2018.
Filmul tragicului eveniment:
Potrivit pompierilor, podul Morandi s-a prăbușit în jurul orei 12:00(10:00 GMT). Catastrofa s-a petrecut în timpul unei furtuni teribile, rafalele de vânt doborând stâlpii de susținere, blocurile imense de beton năruindu-se ca niște cuburi de jucărie, spre stupefacția martorilor.
Zeci de echipaje de intervenție, pompieri și ambulanțe s-au deplasat la fața locului, dar operațiunea de salvare a fost mult îngreunată de ploaie.
Mașinile căzute de pe pod sunt strivite sub bucățile imense de beton armat. Căutarea supraviețuitorilor se dovedește o misiune infernală deoarece bucățile grele din beton trebuie înlăturate cu mare atenție.
Ultimul bilanț al tragediei: Cel puțin 37 de persoane(printre care se numără și doi români a anunțat MAE) inclusiv 3 copii, au murit după ce s-a prăbusit o porțiune suspendată a autostrăzii A-10.
Ce spune BBC News despre motivele acestei tragedii: Podul de autostradă de 1,2 km (0,8 mile) finalizat în 1967 se afla la 100 de metri deasupra a zeci de linii de cale ferată, precum și a unei zone industrială care găzduiește mai multe fabrici. În mod normal, un pod este proiectat să dureze cel puțin 100 de ani.
„Un pod major de acest gen necesită inspecția și întreținerea periodică de către ingineri calificați. Acest pod a avut o mulțime de lucrări de întreținere”, spune Ian Firth, președinte al Institutului de Ingineri Structurali din Marea Britanie.
El a mai arătat că:”Podul este un design foarte neobișnuit, foarte asemănător cu vărul său mult mai mare, podul Lake Maracaibo din Venezuela, proiectat de Riccardo Morandi și finalizat în anul 1962.
S-a mai arătat și că lucrările de consolidare au fost efectuate podului în anul 2016.
„În acest stadiu este foarte dificil să faci o judecată solidă asupra cauzei acestui colaps catastrofal”, a spus Mehdi Kashani, profesor asociat în mecanică structurală la Universitatea din Southampton, conform The Independent.
Mehdi Kashani a mai spus: „Podul a fost construit folosind beton armat, pretensionat, cu aproximativ 50 de ani în urmă. Există un număr mare de poduri din beton armat în Italia, Europa, SUA și Canada, cu aceeași vârstă, care suferă de coroziune a armăturii(…) Comunitatea de cercetare din domeniul ingineriei de poduri ar trebui să ia acest lucru în serios în cercetarea lor viitoare pentru a îmbunătăți rezistența infrastructurii noastre în condiții extreme de încărcare”.
Există o serie întreagă de probleme care ar fi putut duce la prăbușirea podului, de la coroziunea armăturii în pod; sarcinile pe care le suferă datorită traficului, vântului și cutremurelor care pot treptat să obosească structura; efectele furtunii care se întâmpla în momentul prăbușirii; precum și o lucrare care se pare că exista pe pod, mai arată The Independent.
Unele rapoarte online au sugerat că prăbușirea podului ar fi putut fi provocată de o lovitură de fulger.
„Deși nu este imposibil să credem că o lovitură de fulger are o contribuție la un astfel de colaps, probabil că este puțin probabil să se întâmple( căldura generată de fulgere ar putea duce la evaporarea apei la o presiune foarte mare și la producerea unei crăpături sau a unei explozii ulterioare a materialului critic de sprijin, similar cu coaja unui arbore care se dezintegrează după o fulger)”, a spus Martin Fullekrug, conferențiar în cadrul Departamentului de Inginerie Electronică și Electrotehnică al Universității din Bath.
(Foto: The Independent)
