Una dintre cele mai importante sarbatori ale crestinatatii este Boboteaza sau Botezul Domnului, sarbatoare ce abunda in stravechi traditii si superstitii. Iata ce traditii si superstitii trebuie sa respecti pana pe 6 ianuarie si in ziua de Boboteaza, inclusiv, pentru a atrage ghinionul asupra ta.
In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in „Constitutiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.
Pana de Boboteaza nu ai voie sa te certi cu nimeni si sa nu dai bani cu imprumut. De asemenea, Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii’. Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele’.
In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. In ajunul Bobotezei se tine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Boboteaza, dupa ce au baut agheasma, cei care au tinut post se pot delecta cu bucate – de care insa nu se atinge nimeni pana nu sunt sfintite de preot! Acesta soseste cu Iordanul sau Chiralesa, adica Doamne, miluieste!’, in neogreaca
Strigand Chiralesa, se spune ca oamenii capata putere si toate relele fug, iar anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului, scrie Crestin Ortodox.
Pe masa din „camera de curat’ se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva, fiertura de prune sau perje afumate, bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, bors de peste, peste prajit, „varzare’ – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila’.
Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Boboteaza 2019. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra. In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
