Conform ultimelor statistici, România este unica țară în care mai există păduri virgine de pe întregul continent. Monumentele naturale de la noi din țară sunt unice.
Carpaţii României păstrează încă o comoară unică în întreaga Europă, un atu pentru ţara noastră în materie de turism, dar nevalorificat în vreun fel şi aflat în pericol. Dacă în 1974 în România 12% din păduri erau pure şi neatinse, acum procentul s-a diminuat de patru ori.
Pădurile neatinse de om, de poluare, unde ecosistemele naturale îşi urmează viaţa nealterată, sunt tot mai puţine în întreaga Europă. World Wide Fund for Nature estimează că în Carpaţi ar fi aproximativ 320 de mii de hectare de păduri care pot fi incluse în categoriile virgine şi cvsivirgine, din care 250 de mii ar fi în România. Tăierile masive şi defrişările ilegale au făcut ca suprafeţele de pădure să se diminueze drastic în ţară. Au fost afectate şi pădurile intacte. Potrivit unui studiu, pe vremea comuniştilor, în 1974, 12% din pădurile ţării erau virgine, iar acum procentul este estimat la 3%.
„Am urcat pe versantul nordic al Munţilor Ţaga, la o altitudine între 790 şi 1400 de metri. Am luat la pas pădurea virgină de la Şinca. De la drumul mare care leagă Braşovul de Sibiu, ne-am abătut 20 de kilometri. Să vă arătăm de ce. Pădurea virgină de la Şinca are o suprafaţă de 338 de hectare. Omul ajunge aici doar pentru măsurători silvice şi… fotografii. Până şi arborii căzuţi sunt lăsaţi în pădure”.
Doar natura lucrează printre brazii şi fagii din pădure. Oricine poate admira înălţimea coniferelor seculare sau luminişurile în care seminţele de arbori prind rădăcini. Cine vrea să se plimbe prin pădurea fermecată are nevoie neapărat de ghid: nu a fost atinsă nici măcar ca să fie croite trasee turistice, potrivit digi24.ro.
„Putem arăta cam cum ar arăta pădurea, în toate zonele din partea asta de ţară, cam cum ar fi arătat dacă nu ar fi intervenit omul”, spune Sorin Urdea, director Ocolul Silvic „Pădurile Şincii”.
„Este unul din puţinele locuri, la nivelul Europei, pentru acest gen de păduri, în care mai putem învăţa lecţia pe care natura ne-o predă”, confirmă Radu Melu, inginer WWF România.
Pădurea de la Şinca ar putea să fie oricând pe placul lui Moş Crăciun: acolo creşte cel mai înalt brad măsurat din ţară, mai înalt decât farul de la Constanţa.
Claudiu Loghin, reporter Digi24:
„Acesta este cel mai înalt brad măsurat în România. Măsurătoarea a fost făcută în 2013, de specialişti în silvicultură, cu ajutorul unor dispozitive laser. În acest fel s-a aflat faptul că, la acest brad, coroana se ridica la peste 62 de metri înălţime”.
Nicolae Ghircoiaş, inginer la Ocolul Silvic „Pădurile Şincii”, spune că există arbori de 450 de ani şi chiar peste, care au ajuns la înălţimi foarte mari – peste 60 de metri bradul şi 55 de metri fagul.
„Europa şi-a distrus pădurile virgine.
Noi încă mai avem. Încă“ World Wide Fund for Nature România militează constant pentru schimbarea legislaţiei şi protejarea strictă a pădurilor frumoase pe care ţara încă le mai are. În nenumărate locuri au fost identificaţi arbori de peste 500 de ani, mii de specii de animale, unele unice. Organizaţia ecologistă a creat un propriu catalog al pădurilor virgine, afirmă că a identificat încă 20 de mii de hectare de pădure, suprafaţă care trebuie inclusă în catalogul oficial.
„În pădurea virgină arborii mor de bătrâneţe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generaţiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânţa abia încolţită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunităţi: copii, părinţi şi bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieţi armonioase şi sănătoase. Sub coroanele giganţilor de peste 500 de ani mişună peste 10.000 de specii de animale, de la organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte şi până la vietăţi familiare precum mistreţul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha, ursul brun, toate într-o strânsă legătură firească.
Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluţie naturală de mii de ani – nu numai o lecţie vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii, dar şi o parte din identitatea culturală a comunităţilor locale din România“, spun ecologiştii de la WWF, care au realizat şi un site special pentru pădurile virgine ale României.
Petiţie pentru salvarea pădurilor virgine
Peste 106 mii de persoane au semnat petiţia WWF, menită să sensibilizeze Ministerul. Se cer măsuri urgente pentru protejarea acestor suprafeţe forestiere unice în Europa, care ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO. „Pădurile virgine ale Romaniei, care reprezinta 65% din padurile virgine ramase in Europa (exceptand Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru tara noastra si pentru Europa.
Importanta acestor paduri sub aspect stiintific, peisager, educativ, ecoprotectiv şi al biodiversitatii, este agreata de toţii practicienii, specialiştii si cercetatorii din domeniu si din domeniile inrudite. In secolul XIX, padurile virgine reprezentau aproximativ 30% din suprafata totala a padurilor din Romania. La finele secolului XX mai erau doar 6%. Astazi au ramas mai putin de 3%. Dintre acestea, doar 18% se bucura de un statut de protectie. Restul, de 82%, pot fi distruse fara a fi incalcate prevederile legale.
