Cartea Recordurilor (Guinness World Records) are o istorie de mai bine de jumătate de secol.
Ideea de a publica o astfel de carte i-a venit în 1951 irlandezului sir Hugh Beaver.
O nouă ediţie a Carţii Recordurilor apare în fiecare an, cu recordurile aduse la zi.
Ea conţine o colecţie recunoscută internaţional de recorduri mondiale, cuprinzând între coperţile sale atât performanţe umane cât şi fenomene extreme ale lumii naturale.
Cartea în sine deţine un record mondial: cea mai vândută serie de carte care deţine drepturi de autori.
Cartea Recordurilor este astăzi, după Biblie, cea mai cunoscută carte din lume.
Deşi are o istorie de aproape 60 de ani, prezenţa României în paginile ei este mult mai recentă. România a intrat prima dată în Cartea Recordurilor în 1986 şi a adunat de atunci până astăzi aproape 40 de recorduri.
O cincime dintre aceste recorduri româneşti au fost stabilite în ultimul an.
1. Sportivi români care au intrat în Cartea Recordurilor:
Iolanda Balaş care a rămas neînvinsă timp de 10 ani la săritura în înălţime, timp în care a obţinut 142 de victorii consecutive.
Mihaela Melinte cu cea mai lungă aruncare a ciocanului.
Lia Manoliu pentru longevitate olimpică.
Ghiţă Mureşan – cel mai înalt jucător din NBA.
Helmuth Duckadam – a apărat consecutiv patru penalty-uri în finală Cupei Campionilor Europeni din 1986.
Constantina Diţă – cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie.
Nadia Comăneci – cele mai multe note de 10 obţinute la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice.
Este vorba de cele 7 note de 10 obţinute în 1976, la Montreal. Înainte de 1976 nimeni nu obţinuse nota 10 la un eveniment olimpic. În plus, ziua de 18 iulie a fost declarată „Ziua Recordurilor Mondiale”. 18 iulie 1976 este ziua în care Nadia Comăneci a obţinut, la 14 ani, primul punctaj de 10 din istoria Jocurilor Olimpice
Cel mai lung poem de dragoste: „Luceafărul” lui Mihai Eminescu, cu cele 98 de strofe ale sale.
Cei mai mulţi participanţi la o horă tradiţională
13.828 de olteni din oraşul Slatina au întins cea mai mare horă cu ocazia sărbătorii naţionale a Unirii şi totodată zilele municipiului.
Cea mai tânără interpretă de succes: Cleopatra Stratan
Cleopatra Stratan a obţinut acest titlu în 2008 datorită realizărilor sale unice: cea mai tânără interpretă care a înregistrat un album; cea mai tânără interpretă într-un concert live (avea 3 ani când a susţinut un concert de 2 ore); cea mai bine plătită tânără artistă; cel mai tânăr interpret care a primit trei premii MTV; cea mai tânără interpretă care a înregistrat un hit naţional (piesă situată pe locul 1 în topurile naţionale).
Cel mai greu tort cu frişcă şi fructe din lume.
A fost preparat în decembrie 2008, în Bucureşti, şi cântărea 281 kg. A fost servit bucureştenilor din parte Primăriei Capitalei şi a unui producător de lactate.
Tortul de 281 kg a fost preparat din 100 kilograme de frișcă, 1.000 de ouă și 40 de kilograme de zahăr. Blaturile au fost aduse dimineața, în jurul orei 6, în piața unde au și fost asamblate toate ingredientele. Pentru constatarea recordului, a fost comandat un cântar special, care a fost introdus sub masa pe care s-a asamblat tortul.
Cel mai lung cârnat afumat din lume.
Tot Bucureștiul a adus acest record, care a fost realizat în decembrie 2008.
Cârnatul a măsurat 392 de metri. Carnatul a fost de tip cabanos şi a fost împărţit bucureştenilor care au asistat la omologarea recordului.
Cel mai de succes antrenor din lume.
A fost desemnat în 2007 Octavian Belu, fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică a României. Octavian Belu are în palmares 16 medalii olimpice de aur şi un total de 279 de medalii la Campionatele Mondiale, Campionatele Europene şi Jocurile Olimpice.
Cea mai de succes antrenoare din lume
A fost desemnată în 2008 Mariana Bitang, fosta antrenoare a echipei naţionale de gimnastică a României, care deţine un palmares de 19 medalii olimpice şi alte 152 medalii cucerite la Campionatele Mondiale şi Europene de gimnastică.
Cea mai mare icoană pictată pe sticlă
Un record deţinut din 2004 de către Aurelia Bobocel care a pictat o icoană pe sticlă încălzită reprezentând „Cina cea de taină”. Pictura are 2 metri lungime şi 1,08 metri înălţime, iar sticla are 5 centimetri grosime.
Cel mai înalt ou din lume.
Cel mai mare ou din lume, omologat de Guinness Book, cântărește 2,589 kilograme și a fost ouat de un struț, de la o fermă din Suedia, la data de 17 mai 2008. Dar România se poate lăuda cu cel mai înalt ou din lume, realizat în 2009. Oul are 7,25 metri înălţime, un diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1.800 de kilograme şi a fost sfinţit la Suceava de către un sobor de preoţi. Oul a fost prezentat de autorități ca simbol al Bucovinei.
Cea mai lungă cunună de ceapă împletită.
Cununa de ceapă avea o lungime de 4.518 metri şi a fost realizată de către sătenii din comuna sălăjeană Pericei. 400 de săteni au lucrat la ea timp de 5 zile şi au împletit aproximativ 45.000 de cepe, cu o greutate totală de 40 de tone.
Citeste articolul integral AICI
