Pulsul arată de câte ori pe minut bate inima noastră și depinde de mai mulți factori. Pulsul mare sau mic nu reprezintă neapărat o problemă cardiacă.
Definiția completă a pulsului este mișcarea fiziologică ritmică de dilatare și de contractare a pereților arterelor, determinată de creșterea volumului de sânge pompat de inimă. Există mai multe zone ale corpului în care putem măsura pulsul, cum ar fi încheieturile mâinilor (pe linia degetului mare) zona gâtului (artera carotidă), axilă, inimă, tâmple (artera temporară).
Mai poți măsura și în zona inghinală (artera femurală), fața internă a brațului (artera brahială), pe fața dorsală a piciorului (artera apedioasă) sau în spatele genunchiului (artera poplitee). Nu trebuie să fim medici pentru a ne monitoriza pulsul. Cum măsurăm frecvența ritmului cardiac În popor, pulsul mai este cunoscut și sub denumirea de pulsul inimii. Nu trebuie să avem la-ndemână un ceas smart sau alt aparat ce ne poate oferi aceste date, pentru a estima în mod corect ritmul cardiac. Trebuie să punem degetele (arătător și mijlociu) pe una dintre aceste zone și să măsurăm numărul de bătăi pe minut.
După ce am identificat artera și simțim pulsațiile, înainte de a începe numărătoarea, trebuie să fim atenți și la ritmicitate (dacă pulsul este ritmic sau aritmic) sau la viteză (ritm alert sau nu). Valorile pulsului ne pot dezvălui informații importante referitoare la starea noastră de sănătate. De aceea, este recomandat să ne măsurăm periodic ritmul cardiac, conform ehealtromania. Pulsul crește odată cu nivelul activității fizice, de aceea medicii recomandă măsurarea în stare de repaus.
Momentele ideale pentru a afla valoarea corectă sunt în general după odihnă (dimineața) sau la 10 minute după ce am încetat orice activitate fizică, când suntem liniștiți și relaxați.
