Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: „Românii nu merită să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua”

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut un ton foarte dur la adresa modului cum au fost adoptate, de către Parlamentul României, cele trei legi ale Justiţiei, două dintre acestea având, după cum a decis CCR, mai multe probleme privind constituţionalitatea lor.

„Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre MCV şi despre aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni. Şi aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale şi, dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul ei în spaţiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua”, a declarat Jean-Claude Juncker, miercuri, într-o conferinţă de presă la care au participat şi preşedintele României Klaus Iohannis, dar şi comisarul european Corina Creţu. Pe de altă parte, şeful Comisiei Europene a fost mai împăciuitor în ceea ce priveşte discuţiile cu Iohannis, în faţa căruia şi-a luat angajamentul că Mecanismul de Cooperare şi Veridicare va fi ridicat, fără a spune clar când. La rândul său, şeful statului a subliniat că va avea grijă ca legile să fie adoptate într-o formă corectă, fără a naşte controverse, dar şi că independenţa justiţiei nu va fi pusă în pericol.

„Personal, sunt hotărât şi convins că voi reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătăţite, legi care pot fi folosite practic. Dar cel mai important obiectiv al meu rămâne acelaşi: independenţa justiţiei române rămâne intangibilă. E o chestiune în care mă voi implica total şi voi face tot ce poate face un preşedinte”, a afirmat Iohannis, care săptămâna trecută a mai întors în Parlament o lege controversată, prin care funcţionarii publici nu mai erau suspendaţi din funcţie în momentul trimiterii în judecată. Mai mult de atât, Liviu Dragnea a reacţionat precizând că aşteaptă ca judecătorii CCR să se pronunţe şi pe a treia lege a Justiţiei, apoi vor fi făcute noi modificări în Parlament pentru a nu mai exista pericolul ca acestea să fie neconstituţionale.