Numărul românilor mușcați de căpușe a crescut periculos în ultima lună. În toate județele țării s-au înregistrat internări de urgență din cauza căpușelor, iar medicii fac un apel către populație în ceea ce privește protecția și riscurile la care suntem expuși în cazul unei mușcături.
Primăvara este sezonul în care căpușele au activitate maximă, iar distrugerea lor este prioritară, întrucât pot fi infestate cu boli deosebit de grave. Conform datelor de până acum, încă nu s-au înregistrat pacienți infestați cu bolile specifice acestor paraziți, însă riscurile sunt extrem de mari.
Purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Boli Infecționase Matei Balș ne-a declarat că în această perioadă ajung la camera de gardă aproximativ 25 de cazuri de persoane mușcate de căpușe, atât adulți cât și copii. ”Nu este ceva ieșit din comun, pentru această perioadă, mai ales că a fost și vacanța de 1 mai și mulți români au ieșit în aer liber”, a spus medicul.
„A venit anotimpul capuselor. De fapt, în ceea ce priveste comportamentul capuselor sunt doua maxime de activitate: una este acum, primavara, care este si cea mai intensa si care incepe in martie si se termina in iunie, a doua, toamna, în septembrie-noiembrie, dar care este mai redusă ca intensitate”
Alexandru Vladimirescu, Institutul Cantacuzino
”Dacă aţi extras o căpuşă trebuie să consultaţi imediat un medic, mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale asa-numitei ,”gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.
Căpuşa adultă este vizibilă pe piele, mai dificil în zonele piloase, dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat şi apar ca un punct negru cât un vârf de ac”, spune Ciuhodaru.
”Ţineţi minte data la care a fost extrasă capuşa și urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivel muşcăturii cât şi generale, pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată, dureri musculare Simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizeaza tablourile clinice a peste 200 de afecţuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe”, spune medicul.
Potrivit acestuia, diagnosticul este pus cu dificultate chiar şi de un medic experimentat iar antibioterapia este necesară.
Multi pacienţi ajung să nu fie diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi ca având: scleroză multiplă, reumatism sau poliartrită reumatoidă, tulburari psihice (depresie, anxietate, obsesii sau tulburări obsesiv-compulsive.), neuropatie alcoolică sau neuropatie diabetică.
Cum să te ferești de căpușe
- Să se evite zonele în care riscul de a fi muşcati de căpuşe este mare
- O atenție deosebită trebuie acordată locurilor de joacă unde merg copiii
- În zonele de risc trebuie purtate haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Pantofii trebuie să fie deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.
- Înainte de a ieși la aer liber, trebuie să aplicăm repelenţi precum DEET (dietil toluamidă) pe pielea ce vine mai uşor în contact cu zonele de infestate de căpuşe, pe mâini, antebraţ sau pulverizaţi repelenţi pe bază de permetrin pe hainele (în special pe pantofi, şosete, pantaloni)
Autoritățile iau măsuri pentru eradicarea căpușelor, însă măsurile de protecție personală sunt cele mai importante în aceste momente. Căpușele pot fi luate din parcuri, de pe pajiști și în general de pe orice spațiu verde, chiar și aflat în mijlocul orașului. Astfel, populația este rugată să țină de cont de câteva reguli simple de protecție:
„Oamenii trebuie sa fie atenti cand vin din drumetie, daca au un punct roșu care nu era normal sa fie acolo. Poater fi o capusa care s-a infipt in tegument si care a inceput sa se hraneasca. Dupa cateva ore, capusa se desprinde, reia ciclul vital. La animale, oamenii scot singuri capusele. Nu exista risc decat daca ai rani. Apoi, gradina trebuie orecum intretinuta. Capusele sunt mari iubitoare de umezeala si atunci toate zonele umbrite din gradini pot adaposti capuse, de aceea iarba trebuie bine tunsa. De asemenea, tufisurile ingradite cu pietre expuse la soare ar fi eficiente. Stropirea ierbii cu insecticide nu este benefica pentru ca sunt distruse si insectele bune” (Cercetătorul Alexandru Vladimirescu)
