Press "Enter" to skip to content

La fiecare 30 de minute un român este afectat de aceasta boala iar unul din zece nu supravieţuieşte

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, iar unul din zece nu supravieţuieşte, conform datelor Societăţii Române de Cardiologie.

Cei care au norocul de a supravieţui trebuie să înţeleagă că au primit o nouă şansă şi că riscul repetării experienţei este unul ridicat. Modul de viaţă este definitor pentru aceşti pacienţi. Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România, dar şi în lume. Urmează cancerul, după vin tare din urmă bolile mentale, scrie CSID.

Stresul, alimentaţia şi sedentarismul îi îmbolnăvesc pe români. Şi, totuşi, unde greşim?

„Medicina primară deficitară, controlul inadecvat al factorilor de risc la nivelul populaţiei, ateroscleroza coronariană şi ruptura plăcii de aterom la nivel coronarian, toate astea sunt elemente patologice definitorii în procesul de producere a unui infarct. Capacitatea unui sistem medical de a depista această situaţie, la nivelul unei populaţii cu risc înalt de boală cardiovasculară, este definitorie, dacă se doreşte scăderea incidenţei infarctului.

Simptomele unui infarct

Pacienţii care suferă un infarct au şanse mari de supravieţuire dacă ajung la un centru specializat în 4-6 ore de la debut. Cum putem recunoaşte un infarct:

  • Durere în piept apărută brusc
  • Respiraţie dificilă
  • Transpiraţii reci
  • Senzaţia de teamă
  • Bătăi neregulate ale inimii
  • Manifestări digestive, cum ar fi greaţa şi vărsaturile.

„Este important să recunoaştem semnele unui infarct, atât pentru sănătatea noastră, cât şi a celor din jurul nostru. Viteza de reacţie este crucială în a creşte şansele de supravieţuire a pacientului. Modul de viaţă este răspunzător de 70% dintre bolile care îi omoară pe români, restul îl reprezintă gena şi accidentele. Istoricul joacă şi el un rol important.
Epigenetica transgeneraţională ne arată că moştenim predispoziţiile de la acelaşi sex, dacă sărim o generaţie. Adică, o femeie moşteneşte preponderent predispoziţiile de la bunica maternă, iar bărbatul de la bunicul patern.
Mai apoi, modul de viaţă trebuie adaptat structurii genetice moştenite, care reprezintă piatra de temelie. Aceasta se poate face numai apelând la un specialist, uneori chiar prin teste genetice”, spune medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie, pentru CSID.

De asemenea, supărarea cântăreşte greu în acest proces. În anumite condiţii, chiar şi la pacienţii fără boală cardiacă în antecedente, inima poate fi solicitată excesiv de către aceşti doi factori: stresul şi canicula.

Stresul este un factor important

„Stresul poate produce acele bătăi rapide ale inimii (tahiaritmii), care pot fi intens simptomatice, iar alteori poate determina creşteri tensionale, ce pot decompensa un pacient cardiac cronic, sau pot provoca stări de oboseală şi lipsă de aer la un pacient aparent normal.

Asociat, canicula poate determina variaţii tensionale care suprasolicită cordul, tahicardie, aritmii, sau chiar reacţii exagerate de vasoconstricţie coronariană coronariană (vasospasm), cu dureri toracice intense. Alteori, canicula determină scăderea tensiunii arteriale datorită deshidratării, situaţie în care cordul nu poate compensa necesităţile circulaţiei cerebrale, iar pacienţii încep să simtă ameţeli, tulburări de echilibru, simptome digestive, dureri în membre’’, subliniază Prof Dr. Victor S. Costache.

„Ceea ce le arată chipul, asta şi trăiesc”

„Românii nu au învăţat să se adapteze, pentru că temperamentul lor îi face să fie mai degrabă frustraţi, supăraţi şi nervoşi, decât zâmbitori. Uitaţi-vă pe străzile din România la feţele oamenilor. Ceea ce le arată chipul, asta şi trăiesc”, adaugă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru CSID.

Cu toţii am spus măcar o dată: „Sunt stresat’’, dar nu întotdeauna am realizat  are sunt urmările stresului şi de ce a apărut.

„Stresul este o formă de adaptare la mediu, de protecţie şi supravieţuire. Acesta are şi o parte bună, numită „eustres’, adică cel care ne duce către performanţă. De exemplu, atunci când ne aflăm în faţa unui examen important, stresul ne poate ajuta să fim eficienţi în procesul de învăţare şi să trecem mai departe. Sunt şi persoane copleşite de stres. Aici intervine „stresul rău’, care ne poate duce către starea de boală fizică şi emoţională. Diferenţa între stresul bun şi cel rău o face intensitatea şi durata stimului stresor şi reacţia individuală la stres’’, afirmă Dr. Florin Ioan Bălănică.

CITEŞTE CONTINUAREA PE CSID

Trimite prietenilor
Creare Site Web by O24.RO