Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

Kovesi l-a umilit pe Tudorel Toader la ședința CSM. Acuzațiile ministrului, demontate punct cu punct!

in Politic de

CSM a dat aviz negativ cu privire la solicitarea lui Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruța Kovesi.

„Dat fiind interesul public manifestat pe solicitarea ministrului Justiției cu privire la revocarea doamnei procuror-șef, Laura Codruța Kovesi, din funcția de procuror-șef al DNA, în ședința secției pentru procurori de astăzi, 27 februarie 2018, secția pentru procurori a decis respingerea solicitării ministrului Justiției cu privire la posibilitatea revocării procurorului-șef, prin urmare avizul este unul negativ. În perioada imediat următoare, hotărârea va fi motivată, va fi pusă și transmisă decidenților în vederea luării măsurilor legale”, a declarat vicepreședintele CSM.

Cu răspunsuri la obiect, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a umilit marți pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, la ședința Secției de procurori a CSM în care a fost audiată încadrul procedurii de revocare a acesteia din funcție, declanșată de el în urmă cu o săptămână.

Kovesi a demontat punct cu punct cele 20 de acuzații pe care Toader i le-a adus în raportul prezentat de ministru joia trecută și care este de fapt un punct de vedere al acestuia, nicidecum raportul pe care îl va prezenta Parlamentului – cum a recunoscut chiar el la CSM.

Șefa DNA a adus mape atât petru jurnaliștii, cât și pentru ministrul Tudorel Toader și membrii Secției de procurori a CSM, cu argumentele sale împotriva celor 20 de capete de acuzare.
Așa cum se procedează profesional și civilizat.

Amintim că Tudorel Toader nu numai că nu a adus astfel de materiale pentru presă la informarea pe care a făcut-o săptămâna trecută, dar a îndepărtat cameramanii de lângă tribuna amenajată la Ministerul Justiției, pentru a nu se putea capta niciun rând din raportul despre care am aflat marți că este de fapt un punct de vedere al său.

Motivele invocate în revocare sunt “nereale, nedovedite și netemeinice”

Kovesi a declarat că motivele invocate de ministrul Justiţiei în propunerea de revocare a sa din funcţie sunt “nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate”.

“Aceste motive invocate sunt nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate. Pentru unele dintre afirmaţii, care sunt extrem de grave din punctul meu de vedere, nu există niciun fel de probă, sens în care acest punct de vedere, pe care îl voi prezenta, l-am întocmit şi în scris (…). Eu am depus şi am pregătit un material privind activitatea de management desfăşurată în perioada 2016 – semestrul I 2017, material care a fost predat Inspecţiei Judiciare şi la care, sunt convinsă, ministrul Justiţiei a avut acces, însă nu am găsit niciuna din susţinerile mele în argumentele pe care dumnealui le-a prezentat”, a spus Kovesi.

Iată argumentele lui Kovesi – ea fiind întreruptă de câteva ori de Tudorel Toader, care a amuțit însă după ce Kovesi i-a spus că se bucură, pentru că lămurește mai multe lucruri:

1. Încălcarea sistematică a Constituției. “La o simplă accesare a site-ului CCR, se remarcă 50 de situații de conflict juridic de natură constituțională într-un an. 50 admise. Nu a existat niciodată o cerere de sancționare sau de schimbare din funcție a persoanelor în conflict de constituționalitate. Există uneori interpretări diferite. Iar dacă acestea nu ar exista, nici n-ar mai avea rost existența CCR, pentru asta a fost înființată”.

3. Refuzul de a se prezenta la comisiile parlamentare. “Am răspuns la toate solicitările dar am răspuns în scris că nu dețin informații. Pentru cele 3 invitații s-a pronunțat Inspecția Judiciară. Nu se pot aplica retroactiv efectele deciziei CCR”.

Punctul 4: Este o decizie a CCR care a constatat ca nu exista un conflict de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei.

Punctul 5: Min. Justitiei a considerat ca se impune revocarea din functie deoarece intr-un comunicat al DNA s-au facut referiri la aspecte de oportunitate (comunicat 22 sept. 2017). O descriere a situatiei intr-un comunicat nu poate constitui o situatie de incalcare a competentelor de catre conducatorul institutiei. Acest comunicat nu a fost retras niciodata, este pe site-ul institutiei, este o sustinere neadevarata.

Punctul 7: Se invoca un aviz al Comisiei de la Venetia care vizeaza actiunile Guvernului Romaniei, nu DNA. Mentiunile din aviz nu au nicio legatura cu activitatea DNA.

Punctul 8: Sunt indicii ca am obstructionat activitatea, comportament autoritar, discretionar. Motivele si argumentele se bazeaza pe forma raportilui emis de Inspectia Judiciara in septembrie. Acel raport nu a fost avizat de CSM, sectia de procurori, in forma respectiva. Forma aceea a fost modificata, doar o parte din acele concluzii au fost pastrate. Acest act nu are nicio valoare juridica, nefiind aprobat de Sectia de procurori a CSM. In ceea ce priveste comportamentul autoritar, discretionar, apreciez ca este o apreciere subiectiva a ministrului Justitiei.

Punctul 9: Se propune revocarea pt implicarea in anchetele altor procurori – din nou nu se sustine cu nimic. Aceasta apreciere se face pe baza unor declaratii luate din spatiul public, si anume ca mi-am asumat un anumit dosar. Am spus ca mi-am asumat acel dosar in virtutea functiei de procuror sef, si anume ca verific legalitatea solutiilor emise in dosare. Si acest motiv este nedovedit si netemeinic.

Punctul 10: Prioritizarea solutiilor cu impact mediatic. La o simpla lecturare a documentului Inspectiei Judiciare se poate constatata ca nu am folosit niciodata cuvantul “decapat”. De asemenea, nu am prioritizat dosarele in functie de numele unor persoane. Din expertiza tehnica rezulta foarte clar ca inregistrarile aparute in spatiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justitiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se inregistreaza. La dosarele mai vechi de un an exista si un ordin al procurorului general, care verifica dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani.

Punctul 11: S-a invocat ca am contestat autoritatea CCR. Niciodata nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat si nu am emis nicio parere laudativa fata de deciziile CCR. Am prezentat date statistice si tipologii identificate in dosarele de abuz in serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul ca in cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred ca poate constitui un motiv de revocare. Insusi ministrul Justitiei a demarat o dezbatere publica privind redefinirea abuzului in serviciu.

Punctul 12: In toate interviurile am respectat codul deontologic si am spus ca aplicam legea. Daca ar fi asa, ar trebui sa desfiintam toate revistele de drept, in care avocatii si magistratii isi exprima opiniile privind modificari legislative.

Punctul 13: Faptul ca, in urma deliberarilor, CCR a stabilit ca infiintarea sectiei speciale de anchetare a magistratilor este constitutionala, nu inseamna ca ea este si utila, nu inseamna ca este obligatoriu ca dispozitiile sa se aplice in aceasta forma. “Am facut afirmatii de o gravitate fara precedent, care au afectat imaginea tarii.” S-a dovedit ca exista o legatura intre afirmatiile mele si declaratiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ si a criticat modificarile legilor justitiei. Nu inseamna ca oficiali europeni s-au exprimat pentru ca procurorul sef al DNA a criticat aceste dispozitii. Am sa sustin in continuare ca inculpati condamnati ataca justitia, ii vedem zilnic in studiouri de televiziune, dand lectii de moralitate. Prin ceea ce a facut DNA in ultimii ani s-a dovedit ca lupta cu coruptia este eficienta. Acest lucru a imbunatatit imaginea Romaniei, nicidecum nu a afectat-o.

Punctul 14: Faptul ca am criticat un proiect de lege al ministrului Justitiei nu cred ca reprezinta motiv de revocare. Daca Romania a inregistrat rezultate bune impotriva coruptiei, le-a realizat si pentru ca procurorii au fost independenti in activitate.

Punctul 15: Investigarea unor persoane care detin functii inalte in stat nu este o dorinta a procurorilor DNA, este o competenta prevazuta de lege. Ia sa vedem cate condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sunt in dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de cand ma aflu la conducerea DNA. In perioada 2001-2012 au fost 12.

Punctul 16: Cresterea numarului de achitari si sporirea cheltuielilor. In 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 in urma deciziei privind abuzul in serviciu. In 2016 nu a crescut numarul achitarilor, ci a scazut fata de anul anterior. Nu toate solutiile in care s-au pronuntat achitari sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitarilor, din nou, este o sustinere nereala in raportul MJ. A se face o asemenea afirmatie, de o gravitate atat de mare… Am respectat in totalitate decizia CSM privind raportarile, care este obligatorie. Cu privire la alocarile bugetare: Compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportuna, in primul rand ca in structura DNA avem si politisti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizeaza cheltuieli de personal. In 2016 DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a insemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost  cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro – masuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat in urma unor decizii definitive ale instantei.

Punctul 17: Lipsa de implicare a procurorului sef in sanctionarea unor comportamente: In cursul anului trecut am solicitat plecarea a doi procurori din DNA. Atunci cand au fost situatii de procurori care au incalcat Codul deontologic, am intervenit imediat.

Punctul 18: O acuzatie grava: falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Nu se falsifica probe in DNA si nu exista dovezi ca s-ar fi falsificat.

Punctul 19: Tergiversarea solutionarii dosarelor cu consecinta prescrierii – cu trimitere la Dosarul Microsoft. Toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general. Un control  vizeaza ritmicitatea  cu care se lucreaza la dosar: daca nu se lucreaza 30 de zile, dosarul se poate da altui procuror. Nu procurorul sef al DNA este cel care calculeaza termenul de prescriptie, termenul de prescriptie se calculeaza de catre procurorul de caz. In dosarul Microsoft, DNA a fost sesizata la 9 ani de la incheierea contractului. Prejudiciul estimat a se fi produs – ICCJ a dispus confiscarea unor sume de bani.

Punctul 20: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. Am trimis informari scrise in care am aratat masurile interne dispuse, am precizat si precizez si acum ca asteptam concluziile Inspectiei Judiciare. Apreciez ca propunerea este neintemeiata si nedovedita.

https://www.facebook.com/privesc.eu/videos/10157293656532942/

Ultimile din

Mergi la SUS