În apropierea Crăciunului anului 1455, câteva fete foarte tinere se chinuiau să tragă la deal, prin nămeți o sanie mare, plină cu provizii pentru soldații din Bastionul Țesătorilor, care se afla în apropierea casei lui Vlad. Aflat împreună cu ofițerii săi la baza dealului,Țepeș a sărit să le ajute. Solicitudinea voievodului li s-a părut tuturor suspectă, însă au înțeles foarte repede motivul: Vlad nu-și mai lua ochii de la o codană blondă cu ochi albaștri, frumoasa săsoaică în vârstă de doar 17 ani, Katharina Siegel. Țepeș pe atunci avea 24 de ani.
Fata, care era de o frumusețe rară, pe numele ei Katharina, era fiică starostelui breslei țesătorilor, Thomas Siegel.
Tânăra săsoaică copilărise la Mănăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, după ce un incendiu cumplit mistuise casa familiei și îi lăsase pe părinții ei săraci lipiți. Bolnav și rămas fără casă, fostul conducător al breslei țesătorilor locuia împreună cu familia sa la rudele soției în așa-numită Casă Tartler.
Timp de peste 20 de ani a durat această relație a celui cunoscut sub numele de Dracula cu Katharina și a avut ca rezultat cinci copii. Se pare că această femeie frumoasă a fost singura ființă pentru care domnitorul a făcut crize de gelozie.
Se spune că din momentul în care a văzut-o pe Katharina, Vlad Țepeș a uitat complet de celelalte aventuri galante, printre care Ursulla din Sighișoara, Erika din Bistrița și Lize din Sibiu. Din relatările cronicilor vremii aflăm că multe din actele pline de cruzime ale voievodului se datorau geloziei, frustrărilor și furiei pe care domnitorul le simțea când era departe de Katharina.
Țepeș îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii făcute din mătăsuri și dantele aduse tocmai din Veneția și Flandra.
Din cronica transilvană a secolului al XVIII-lea aflăm că idila Prințului Vlad, cu frumoasa Katharina a creat revoltă în rândurile pretendenților la mâna fetei, trei dintre ei erau membrii ai unor familii înstărite din comunitătea săsească.
Tot din cronicile vremii aflăm că în data de 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de sașii din Brașov și intrigile capilor cetății, Vlad Țepeș a distrus toate recoltele de grâne din Țara Bârsei și a poruncit să fie prinși sute de târgoveți și negustori care veneau cu marfă în cetate. Aceștia au fost duși lângă mahalaua orașului, în zona Bartolomeului de astăzi, unde au fost trași în țeapă.
În dimineața zilei care a urmat după carnagiu, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau trași în țeapă.
După moartea acestora, a poruncit jefuirea și incendierea Bisericii Bartolomeu, precum și arderea satului Codlea. În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea că nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina(care era însărcinată cu cel de-al doilea copil al domnitorului), au bătut-o, au pus-o la Stâlpul Infamiei și i-au tăiat cozile.
Aflând că iubita lui și-a pierdut cosițele blonde, domnitorul a amenințat că va da foc întregii cetăți. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalți negustori sași ce urmau să fie uciși.
Legenda spune că Vlad Țepeș ar fi reușit să recupereze una dintre cosițele Katharinei, pe care apoi a păstrat-o pe o pernuță de catifea, dar mai spune și că domnitorul, a surprins-o într-o zi pe soția sa umblând în dulapul în care își ținea, ca pe un obiect sacru, cosița și supărat foc, a bătut-o.
Vlad Țepeș voia să o ia în căsătorie pe Katharina, amanta din Brașov cu care avea mai mulți copii, dar rigorile religiei nu îi permiteau. Vodă i-a scris de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i anularea căsătoriei cu prima soție, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei.
În 1462, atunci când cetatea de la sud de Carpați, unde se refugiase Țepeș, este asediată de turci, Anastasia se sinucide aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea.
Vlad Țepeș era liber să se căsătorească, în sfârșit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav”Lazlo”(n. 1456), Catherina (n. 1459) și Christian (n. 1461), dar un complot al foștilor săi rivali sfârșește prin întemnițarea lui Țepeș la Buda. Matei Corvin i-a spus acestuia că îl eliberează doar cu condiția să o ia în căsătorie pe mătușa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi.
Așa a ratat Țepeș oficializarea relației cu Katharina, dar a mai avut cu aceasta încă doi copii: Hanna (n. 1463) și Sigismund (n. 1468).
Katharina i-a rămas aproape lui Dracula chiar și după ce acesta nu mai era pe tron. Țepeș s-a îngrijit de toți descendenții săi lăsându-le ca moștenire pământuri și case.
Voievodul a fost asasinat în decembrie 1476 și astfel s-a pus capăt dragostei dintre Vlad și Katharina.
Marea iubire a lui Vlad Țepeș, la momentul respectiv în vârstă de 39 de ani, s-a întors la mănăstirea unde a copilărit. Este o poveste de dragoste spectaculoasă, pe măsura fascinantului personaj Vlad Țepeș.
