Press "Enter" to skip to content

Ion Țiriac socheaza opinia publică : „Mai bine hoț, decât prost”

Omul de afaceri român, Ion Țiriac, a luat prin surprindere opinia publică, după ce, duminică seara, într-un interviu acordat jurnalistului Rareș Bogdan de la Realitatea TV, el a părut că ține partea PSD-ului în „lupta” acestuia cu societatea civilă pe marginea modificării Codurilor Penale.

Ion Țiriac a criticat dur protestele din Piața Victoriei, spunând, la un moment dat, că „mai bine susțin hoții, decât proștii”. Mulți s-au întrebat de ce a ținut fostul tenisman să fac astfel de afirmații.

Uitându-ne în trecutul postrevoluționar al lui Ion Țiriac și a relatiiilor pe care care acesta le-a avut cu partidele politice, un episod tenebros ne revine în minte: momentul în care fiul său era acuzat de trafic și consum de droguri, riscând ani grei de puiscarie. S-a scris la acea vreme că fiul lui Țiriac ar fi scăpat de acuzații la presiunile făcute asupra justiției de Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Într-o investigație din februarie 2015 a jurnalistelor Sabina Fati și Andreea Pora, Hotnews nota:

Țiriac jr. a fost inculpat inițial în dosarul 117/P/2002 pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc, deținere de droguri în vederea consumului propriu și punerea la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri.

Toate aceste acuze, spun surse judiciare, sunt susținute cu probe indubitabile: declarațiile a șapte martori, procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice (inclusiv SMS-uri) purtate de Țiriac jr. și persoanele de la care a cumpărat sau cărora le-a vândut droguri. Plus înregistrări ale declarațiilor martorilor, fotografii și alte date colaterale.

Cum ar fi, spun aceleași surse, cea referitoare la faptul că Țiriac jr. ar fi putut introduce droguri în țară, profitând de faptul că tatăl său deține un terminal propriu la Aeroportul Henri Coandă-„Țiriac Air”.

Probele administrate în dosar arătau fără dubiu nu numai că Țiriac era „dependent de cocaină, ajungând să consume droguri și pe capacul WC-urilor din cluburile bucureștene”, dar făcea și trafic cu droguri. Din cauza presiunilor politice, învinuirea principală, cea de trafic de droguri, a dispărut din dosarul care se află acum la instanțele de judecată.

Arestarea lui Țiriac jr., blocată de Botos și Muscalu

Primele presiuni s-au făcut în momentul în care procurorul care instrumenta cazul a dispus reținerea și a propus arestarea lui Țiriac jr. după ce acesta a fost oprit la Aeroportul Otopeni. Procurorul general Ilie Botos l-a chemat urgent din concediu pe șeful Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog, Gheorghe Muscalu, căruia i-a dat dispoziție să rezolve problema.

Și a rezolvat-o. După ore întregi de presiuni, procurorii și polițiștii care lucrau la dosar au fost obligați să-l lase să plece acasă pe Țiriac jr.

Potrivit unor surse din zona juridică, în 24 iunie 2003, procurorul-șef Muscalu s-a împotrivit vehement arestării preventive, susținând că se fac presiuni de la cel mai înalt nivel, iar procurorul general Ilie Botos nu este de acord cu respectiva măsură, „care ar pune în pericol instituția”.

Presiuni politice pentru mușamalizarea dosarului

Presiunile veneau de sus de tot, chiar de la Guvern și Președinție. Ele s-au accentuat în luna septembrie 2004, când polițiștii și procurorii care lucrau la caz au aflat de la superiorii lor că președintele de atunci, Ion Iliescu, era direct interesat de caz.

Mai mult decât atât, surse demne de încredere ne-au spus că Ion Iliescu i-ar fi cerut procurorului general Ilie Botos să-l protejeze pe Țiriac jr. Pentru ca lucrurile să fie bine înțelese, mesajul a fost trimis și de la Palatul Victoria.

Oficiali din aparatul judiciar susțin că la jumătatea lunii septembrie a anului trecut premierul Adrian Năstase i-ar fi chemat pe procurorul general Ilie Botoș și pe șeful Secției Cercetări Penale și Antidrog, Gheorghe Muscalu, la Guvern, unde i-ar fi amenințat că „îi va da afară dacă nu rezolvă dosarul lui Țiriac jr.”.

Indicațiile venite de la primul ministru au avut se pare efect imediat, întrucât Gheorghe Muscalu le-ar fi cerut chiar atunci procurorilor ca soluția în ceea ce-l privește pe tânărul Țiriac să fie disjungerea cauzei, nu trimiterea în judecată.
În ciuda acestei comenzi politice, procurorul care a redactat rechizitoriul din 15 septembrie 2004 a dispus trimiterea lui Ioan Alexandru Țiriac în judecată pentru trafic de droguri și alte infracțiuni. Gheorghe Muscalu nu a fost însă de acord cu această soluție și a repartizat dosarul altui procuror, fără a infirma rechizitoriul inițial, așa cum ar fi fost legal.

O dată ce dosarul a fost dat pe mâini sigure, din rechizitoriu au dispărut o fotografie compromițătoare și declarațiile acuzatoare ale martorilor care îl incriminau pe Țiriac jr.

Dosarul a încăput pe mâna Corinei Gheorghisan, adusă la Parchetul General de faimosul Alexandru Tuculeanu, cel care i-a arestat pe presupușii autori ai Armagedonului, în care erau descrise averea lui Adrian Năstase și relațiile sale cu personaje din lumea interlopă.

Corina Gheorghisan, fidelă și dedicată partidului aflat la putere, s-a specializat în ultima vreme pe dosare ale politicienilor care anul trecut erau în opoziție, printre care și multiplele dosare pe numele Traian Băsescu.
De aici încolo lucrurile au mers ca pe roate, iar procurorul general Gheorghe Botoș, cu largul concurs al procurorului Gheorghe Muscalu, s-a ocupat personal de martorii care până atunci îl acuzau pe tânărul Țiriac de trafic și consum de droguri.

Potrivit unor surse demne de încredere, cei doi responsabili la vârf din Parchetul General le-ar fi promis martorilor, la rândul lor implicați în „Dosarul cocaina”, avantaje substanțiale, pe care mai apoi le-au și primit. În urma acestor aranjamente, inculpatul Țiriac jr.

Este scos de sub urmărire penală pentru trafic de droguri, pentru care ar fi primit între 15 și 20 de ani de închisoare, fiind trimis în judecată doar pentru deținere și consum de droguri, precum și pentru punerea la dispoziție a locuinței pentru consumul de droguri.

Țiriac jr. a scăpat de acuzația de trafic de droguri, pentru care pedeapsa era între 15 și 20 de ani de închisoare. În momentul de față el este acuzat pentru consum de droguri, infracțiune pedepsită cu maximum 10 ani, ceea ce face posibilă aplicarea suspendării condiționate a executării.

Și lui Tyagi Shailendra i s-a schimbat încadrarea din trafic de droguri în îndemn la consum ilicit de droguri, ceea ce a dus la o condamnare de doar doi ani în loc de 10-20 cât putea să ia. Acum el este în libertate.

Adrian Năstase dă o lege specială pentru Țiriac jr.

La 13 august 2004 Cabinetul Năstase propune Parlamentului „Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri”. Această inițiativă, care i-a aparținut chiar lui Adrian Năstase, a avut loc în perioada în care dosarul lui Țiriac jr. privind traficul și consumul de droguri făcea vâlvă.

În acest proiect consumatorii de droguri sunt absolviți de orice răspundere penală dacă se internează într-o clinică de dezintoxicare.

Potrivit expunerii de motive care însoțește propunerea legislativă, Adrian Năstase menționează că inițiativa se dorește o „reconsiderare a poziției față de consumatorii de droguri, care, așa cum se conturează din ce în ce mai clar în opinia organismelor internaționale, sunt în primul rând victime, și nu infractori”.

Într-unul din articolele proiectului de lege trimis de Adrian Năstase la Parlament se precizează: „Dacă până în momentul pronunțării hotărârii inculpatul respectă protocolul programului terapeutic, instanța poate să nu-i aplice nici o pedeapsă”.
Noua Lege antidrog concepută de Adrian Năstase special pentru Țiriac jr. este promulgată la 4 noiembrie 2004, în același moment în care Adrian Năstase câștiga un Mercedes S 500 în valoare de 100.000 de dolari în urma unui pariu. Pariul a fost pus în 2001 și miza era construirea de către Cabinetul Năstase a 400 de săli de sport până la alegeri, din bani de la buget.

Conform ziaruldeiasi Parchetul General recunstea ca au existat ingerinte politice. Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a povestit ca a avut o discutie intre patru ochi cu fostul presedinte Ion Iliescu, in care acesta i-a recomandat sa ancheteze cu „atentie”. In ce context s-a facut acest lucru?

„S-au aruncat, atit pe plan intern cit si pe plan extern, mai multe versiuni din care rezulta foarte clar ca, noi Ministerul Public, Parchetul General, am fi avut intentii oculte de denigrare a familiei domniei sale pe fondul unei intentii nedeclarate de a fi viitor candidat la presedintia Romaniei”. Cum s-a facut interventia asupra procurorilor? „Ni s-a atras atentia sa avem foarte mare grija pentru ca se vehiculeaza aceste versiuni. Ne-a atras atentia inclusiv de la presedintia Romaniei. Au fost mai multe discutii pe aceasta tema – sa facem ancheta cu foarte mare atentie ca sa nu picam intr-o cursa”, afirma Botos. Botos sustine ca nu s-au sustras probe din dosar.

Insa, initial, Parchetul a anuntat ca Tiriac ar fi facut trafic de droguri, dupa care s-a revenit si s-a spus ca nu sint probe pe aceste infractiuni grave.
Botos a afirmat ca a solicitat CSM sa verifice modul in care au fost facute cercetarile in cazul fiului lui Ion Tiriac pentru eliminarea oricaror suspiciuni. Presedintele CSM Dan Lupascu a declarat ca?a fost?inregistrata solicitarea procurorului general, Consiliul de altfel sesizindu-se din oficiu in acest caz. „Inspectia judiciara va incepe verificarile in privinta acestui caz”, a spus Dan?Lupascu. Initial, ancheta in cazul fiului lui Ion Tiriac a fost coordonata de procurorul Flavius Crisnic, fost sef al Serviciului Antidrog din Parchetul ICCJ

Trimite prietenilor
Creare Site Web by O24.RO