Vicepreşedintele PSD Dâmboviţa, Fănuţ Costea, a semnat iniţiativa „Fără Penali în funcţii publice” a USR, fiind al doilea membru important al organizaţiei judeţene, după primarul din Pucioasa, Constantin Ana, care a semnat pentru acest demers civic de schimbare a Constituției.
Fănuţ Costea a semnat petiţia în cursul lunii iulie, la „Zilele oraşului Găeşti“, dar a spus că regretă faptul că strângerea de semnături a fost asociată cu vizita liderului PNL Ludovic Orban.
”Da, am semnat. Trebuia să nu semnez? Atunci când mergem la vot este sinonim cu: aţi fost la vot? Da. Cum aţi votat? Cam aşa vreţi dumneavoastră să mă întrebaţi. Oricum îmi pare rău că am votat-o, pentru că în momentul în care am văzut ce s-a întâmplat şi de ce s-a legat tot evenimentul de la Găeşti, pentru că acolo s-a întâmplat, mi-a părut rău pentru că a fost legat de prezenţa preşedintelui PNL, Ludovic Orban. Mi-a părut rău pentru băieţii ăştia care fac un lucru foarte bun şi, după părerea mea, nu ar fi trebuit să se lege de acest eveniment”, a precizat, pentru Agerpres, vicepreşedintele PSD Dâmboviţa Fănuţ Costea, care este şi preşedinte al organizaţiei PSD Găeşti.
Întrebat dacă îl consideră ”penal” pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, Fănuţ Costea a replicat: ”atât timp cât are o condamnare definitivă şi irevocabilă şi este pe latura penală, nu ştiu cum aş putea să o numesc”.
Și primarul din Pucioasa, Constantin Ana, care deţine şi el funcţia de vicepreşedinte al PSD Dâmboviţa, a anunţat că a semnat iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”.
„Poziţia sa nu reprezintă poziţia Organizaţiei Judeţene Dâmboviţa a Partidului Social Democrat, care nu girează acţiunile politice ale adversarilor săi. PSD Dâmboviţa rămâne consecvent actelor normative adoptate în sesiunea parlamentară încheiată recent, prin care s-au adus modificări legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, Codului penal şi Codului de procedură penală. Condiţiile de acces în funcţii publice şi de demnitate publică sunt reglementate de lege, noţiunea de „penal” nefiind statuată juridic. Ea este folosită agresiv doar ca un pretext de discreditare a Partidului Social Democrat, coaliţiei de guvernare şi a liderilor săi”, a precizat Adrian Ţuţuianu, într-un comunicat remis de PSD Dâmboviţa.
„Acţiunea domnului Ana Constantin, precum şi declaraţiile din jurul acesteia, vor face obiectul analizei în forurile statutare de conducere ale partidului în perioada imediat următoare. Gestul său este unul de natură a crea confuzie în interiorul partidului şi electoratului Partidului Social Democrat, lucru pe care îl considerăm inacceptabil”, a mai spus Ţuţuianu.
Edilul i-a îndemnat şi pe alţi colegi de partid să facă acelaşi lucru.
Mai sunt necesare 50.000 de semnături
Campania USR “Fără penali în funcţii publice” a adunat până în prezent 450.000 de semnături, din totalul de 500.000 necesare pentru revizuirea Constituţiei, a anunţat preşedintele Uniunii, Dan Barna. Acesta a spus că, în următoarele două săptămâni, o caravană formată din parlamentari USR va pleca prin ţară pentru a aduna semnături din judeţele unde nu s-a atins pragul minim de 20.000 de semnături.
“În acest moment suntem în nouă judeţe aproape de prag sau l-am depăşit. Pragul în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Braşov, Cluj şi în Timiş. Celelalte judeţe care sunt foarte aproape sunt Arad, Bihor şi Iasi. Mai sunt 12 judeţe unde în această ultimă lună de campanie trebuie să ajungem la pragul de 20.000 de semnături. Aceste 12 judeţe care sunt ţinta caravanei sunt următoarele: Tulcea, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vaslui, Prahova, Argeş, Dolj, Hunedoara, Alba şi Mureş”, a anunţat Dan Barna,
Potrivit lui Barna, caravana va fi formată din două echipe – una se va deplasa pe traseul Tulcea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Neamţ, iar cealaltă pe traseul Ploieşti, Piteşti, Craiova, Hundoara, Alba, Mureş şi oraşele de pe Valea Prahovei. Parlamentarii vor sta câte trei zile în fiecare dintre cele 12 judeţe şi vor aduna semnături alături de voluntari.
La finalul anului 2018, USR va înainta Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.
