Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul Mineriadei din iunie 1990. Ancheta trebuie refăcută, astfel că dosarul a fost retrimis la procurorii militari, la doi ani după ce aceştia au anunţat că au încheiat cercetările.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată cu apel atât de Parchet cât și de părțile vătămate, în următoarele zile. Este o hotărâre prin care judecătorul de Cameră preliminară care a analizat dosarul în ultimii doi ani a identificat mai multe nereguli în actul de sesizare întocmit și trimis Instaței supreme de procurorii militari. Este o decizie prin care a fost constatată nelegalitatea rechizitoriului, acesta fiind anulat de judecător care a dispus totodată restituirea la Parchet a întregului dosar.
În ianuarie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii ale statului, printre care Guvern, SRI, Jandarmerie, Parchetul General, ca părţi responsabile civilmente în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
„Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente. Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Român de Informaţii; Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Guvernul României; Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Economiei; Academia de Poliţie ‘Alexandru Ioan Cuza’; Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; Societatea Comercială Doosan IMGB SA”, se arată în decizia instanţei.
Aceste instituţii ar putea plăti daune victimelor Mineriadei, în cazul unei decizii a Instanţei supreme.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.