Guvernul trece peste CCR si adopta Codul Administrativ prin OUG: Pensii speciale pentru alesii locali

in Politic de

Desi Codul Administrativ a fost votat negativ de catre Consiliul Economic si Social si criticat dur de indicatele din Administratie care considera ca acest act normativ are ca unic scop protejarea unor interese ascunse din PSD-ALDE, si, mai mult decat atat, dupa ce a fost respins anul trecut in totalitate de Curtea Constitutionala, picand in Parlament, Guvernul s-a gandit sa il adopte prin Ordonanta de Urgenta.

Marti, Guvernul ar putea adopta controversatul Cod Administrativ, desi nu se afla pe ordinea de zi in Executiv. Istoria adoptarii Codului Administrativ este, pe cat de lunga, pe atat de anevoioasa.

Totul a inceput anul trecut in luna iulie, cand proiectul de lege privind Codul Administrativ a fost adoptat de Camera Deputatilor cu 175 de voturi pentru 33 impotriva si 15 abtineri. Klaus Iohannis a contestat la CCR acest proiect, iar sesizarea sa a fost sustinuta si de PNL, PMP, USR dar si de mai multi independeti.

CCR a oferit o decizie finala in 6 noiembrie, cand a spus ca proiectul privind Codul Administrativ este COMPLET NECONSTITUTIONAL.

Guvernul avea doua optiuni:

  1. Ordonanta de Urgenta
  2. Renuntarea la acest proiect.

Evident, PSD-ALDE au mers pe prima varianta.

Social-democratii par sa isi doreasca cu ardoare adoptarea acestui act normativ. Dar de ce?
Iata cele mai importante prevederi ale Codului Administrativ:

  1. Pensii speciale pentru alesii locali

Potrivit noilor prevederi, alesii locali ce isi vor incheia mandatul, vor primi de la bugetul de stat, pensii speciale. Interesant este faptul ca, desi un principiu fundamental de drept spune ca legea nu functioneaza retroactiv, toti cei care au fost alesi in functii incepand cu 1992 vor beneficia de pensie speciala.

„Persoanele alese incepand cu anul 1992 de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum sunt prevazute in Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie pentru limita de varsta de la data la care li se acorda drepturile de pensie pentru limita de varsta, dar nu mai devreme de data incetarii mandatului aflat in derulare”, se arata in articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

  1. Acceptarea in Guvern a condamnatilor penal

Codul mai prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea.

  1. Transferul raspunderii de la primari la functionari publici

De asemenea, Codul prevede transferul raspunderii de la primari catre functionarii publici.

  1. Modificarea procedurii de adoptare a proiectelor ce vizeaza administrarea patrimoniului
    Proiectele care vizeaza administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumatate plus unu din consilierii in functie, fata de doua treimi cat era pana acum, se mai arata in textul controversatului Cod.
  2. Alegerea presedintilor de Consilii Judetene prin vot uninominal
    Guvernul a aprobat la inceputul lunii un proiect de OUG care prevede modificarea modului de alegere a presedintilor de consilii judetene. „Vom modifica legislatia astfel incat sa fie ales din nou prin vot direct (…) Presedintele Consiliului Judetean nu trebuie sa faca obiectul negocierilor intre partide”, a anuntat premierul Viorica Dancila. De fapt, se revine la modalitatea de alegere care a fost valabila in perioada 2008-2016.

„Asa cum il aleg pe presedintele Romaniei, asa cum il aleg pe primarul orasului, eu cred ca presedintele Consiliului Judetean trebuie ales de toti cetatenii judetului si nu desemnat in urma unui troc, prin vot indirect. Bineinteles ca PSD isi asuma, cea mai buna solutie este intoarcerea la cetateni. A fost un troc in 2015 intre PNL si PSD, plecand de la premisa ca presedintii de Consilii Judetene trebuie sa devina niste instrumente absolut obscure in mana presedintilor partidelor”, a spus Marian Oprisan pentru Europa Libera, la inceputul lunii, discutand despre Codul Administrativ.

Daniel Suciu a spus ca ordonanta a fost aprobata la solicitarea presedintilor de Consilii Judetene. „Din cei 34 de presedinti care au trimis punct de vedere, 29 sustin aceasta modificare a legislatiei, iar printre acestia sunt inclusiv reprezentanti ai partidelor care astazi sunt in Opozitie”, a spus Suciu.

  1. Obligatie pentru presedintele tarii

Art. 47 din noul Cod Administrativ il obliga pe presedintele Romaniei sa numeasca sau sa refuze un ministru in 10 zile de la inregistrarea propunerii premierului. In caz de refuz (motivat), urmeaza alte 10 zile pentru a doua propunere. Prevederea este considerata neconstitutionala, intrucat restrange termenul maxim de interimat (45 de zile) in care seful statului putea lua decizii. Extinde doar perioada in care premierul face nominalizarile.

  1. A fost eliminata prevederea care-i proteja pe functionarii care sesizeaza fapte nelegale

A fost eliminata prevederea care-i proteja pe functionarii care sesizeaza fapte nelegale (articolul privind “dreptul la protectia legii al functionarilor publici care au sesizat incalcari ale legii, deontologiei sau a principiilor bunei administrari, eficientei, eficacitatii, economicitatii si transparentei in cadrul autoritatilor si institutiilor publice”).

FNSA: „O sa ne trezim ca banii au fost cheltuiti aiurea si nu raspunde adevaratul vinovat”

Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie a reactionat dur. FNSA i-a adresat premierului solicitarea de a renunta urgent la adoptarea prin OUG a Codului administrativ.

„Scopul real al acestei OUG este sa paseze intreaga raspundere, de la primari si conducatori de institutii, la functionarii publici. Demnitarii nu mai raspund cu nimic. Nimic!

Codul legifereaza modul in care primarii si conducatorii de institutie dispun de bugete. Ne uitam la modul in care sunt cheltuiti banii publici si la controlul acestor cheltuieli. O sa ne trezim ca primarii vor iesi cu zambetul pe buze si vor spune: Nu mai sunt bani, dupa ce au cheltuit banii cum au vrut ei. Cine raspunde? Functionarul public.

O sa ne trezim ca banii au fost cheltuiti aiurea si nu raspunde adevaratul vinovat.

Daca functionarul refuza sa semneze un act, primarului ii este foarte usor sa scape de el. Nu mai exista nicio forma de protectie. Primarul aduce alt functionar, pana gaseste unul obedient, care semneaza si mai tarziu va raspunde.

In plus, modul in care se avizeaza organigramele va permite angajarea membrilor de partid, iar evaluarea functionarilor publici va fi controlata de primar, deoarece el numeste persoana care conduce comisia.

Bogdan Schiop atrage atentia ca efectele vor fi devastatoare si vor urma eforturi pentru repararea efectelor produse de Codul administrativ, daca acesta va intra in vigoare in forma actuala: “Dupa ce vor adopta ordonanta, vom sta 10 ani la dialog, sa negociem Codul administrativ. Asa s-a intamplat si cu OUG 14, discutata doar dupa adoptatare si dupa ce au vazut urmarile”, transmite FNSA.

Florina Presada: Codul asigura luarea in stapanire a administratiei publice locale, un nou tip de baronizare

Si senatorul USR Florina Presada spune ca noul Cod Administrativ este doar o alta forma de abuz a Puterii.

„Este un cod facut sa le asigure luarea in stapanire a administratiei publice locale, sa dispuna de functionarii publici cum doresc si sa-i fidelizeze pe baronii locali. Este un nou tip de baronizare”, spune senatorul USR.

Codul Administrativ a fost una dintre conditiile impuse de Calin Popescu Tariceanu, cand a decis sa ramana alaturi de PSD la guvernare

La finele lunii trecute, Calin Popescu Tariceanu, liderul ALDE, a anuntat ca nu va rupe alianta de guvernare cu Partidul Social Democrat, insa are o serie de solicitari pe care le va transmite premierului Viorica Dancila.

Cele mai importante dintre aceste conditii vizeaza limitarea numarului Ordonantelor de Urgenta si stoparea adoptarii OUG pe Justitie. Astfel, Tariceanu pare a se conforma referendumului pe justitie initiat de presedintele tarii, Klaus Iohannis.

O alta conditie impusa de liderul ALDE este reevaluarea Ordonantei 114, dar si eliminarea masurilor cu impact negativ in economie.

Iata lista completa a revendicarilor ALDE:

-un proiect de lege pentru ca preturile utilizate in contractele incheiate in Romania sa fie in lei. Este o idee lansata de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, despre care am discutat mai multe detalii aici

-adoptarea legilor impotriva camatariei si in favoarea debitorilor

-investitii in spitale, infrastructura

-informatizarea administratiei, diminuarea birocratiei

-rediscutarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii

  • Infiintarea unei Banci de Dezvoltare si Investitii

-redeschiderea discutiei pe OUG 114

-adoptarea Codului Administrativ

-remaniere sau restructurare guvernamentala

Cum explica Dancila adoptarea Codului Administrativ desi CCR a respins de doua ori adoptarea pensiilor speciale pentru alesii locali?

Dancila spune ca noul Cod Administrativ este un proiect pentru modernizarea administratiei publice. Conform premierului, administratia va fi „mai flexibila” dupa adoptarea acestui act normativ.

„Adoptam azi prin OUG Codul Administrativ. Este un proiect important pentru modernizarea administratiei publice, rezultatul unei ample consultari cu reprezentantii structurilor asociative. Prin acest act normativ punem intr-o forma coerenta, mai clara si mai simplificata reglementari care se regasesc in 17 acte normative. Este nevoie de astfel de reglementari.

Rolul acestui Cod Administrativ este sa modernizeze administratia publica, sa o faca mai flexibila”, a declarat Viorica Dancila, la inceputul sedintei de guvern.

„Prin noile prevederi vom institui mecanisme care sa preintampine blocaje intre institutiile publice atat la nivel central, cat si la nivel local. Pentru mai multa eficienta si transparenta vom stabili o procedura mai clara si termene reduse pentru numirea in functie pentru un membru al Guvernului in caz de remaniere guvernamentala sau de vacantare a postului. Situatia din ultimul an ne-a aratat ca este nevoie de astfel de modificari pentru a asigura continuitate in toate domeniile de activitate ale Guvernului”, a completat Dancila.

de Magda Florea
Senior Editor Manager.ro