La 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, s-a înfăptuit Mica Unire.
Alexandru Ioan Cuza a fost una dintre personalitățile istorice unificatoare dar și reformatoare care a marcat istoria modernă a României prin reforme care au avut în vedere sistemul politic, sistemul sanitar, armata, biserica, instituția Poștei, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal precum și altele consemnate despre el în cărțile de istorie.
Despre Alexandru Ioan Cuza, contemporanii spuneau că nu rămânea indiferent în fața frumuseții feminine, dar toți cei din jur îi priveau cu îngăduință aceste abateri de la morală, care erau de altfel un obicei al vremii.
Cuza s-a căsătorit la 30 aprilie 1844 cu Elena Rosetti-Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza.
Dragostea statornică pentru Cuza, a făcut-o pe aceasta gata să-l apere mereu și să-i acopere slăbiciunile.
Elena Cuza, trecând peste resentimente a înfiat și a crescut cu dragoste pe cei doi băieți ai domnitorului (Alexandru și Dimitrie) rezultați din legătura acestuia cu Maria Obrenovici.
În anul 1862, Cuza Vodă a cumpărat de la Banca Moldovei domeniul Ruginoasa (n.r. astăzi în județul Iași), care se afla, la acea vreme sub ipoteca acesteia. Cuza visa ca acolo să-și găsească liniștea, în castelul pe care l-a construit Săndulache Sturza, logofăt și mare vistiernic, la începutul secolului al XIX-lea.
Lucrările de renovare desfășurate sub directa supraveghere a Elenei Cuza au durat doi ani și atunci când ele s-au încheiat, Ruginoasa părea că a devenit ceea ce și-a dorit familia domnitoare, un cuib de tihnă și de bucurie.
Ruginoasa a fost oaza de linişte, un adevărat cămin pentru Elena Cuza, poate şi pentru că a fost domeniul unde Maria Obrenovici nu a avut voie niciodată să pună piciorul.
Dimitrie, fiul mai mic, născut în 1864, moștenise doar viciile tatălui și era bolnav, avea o afecțiune la plămâni. Știind că nu mai avea mult de trăit, înțelegea să își trăiască viața din plin, la Paris. În toamna anului 1888 s-a împușcat la Ruginoasa urmând de fapt, exemplul mamei sale, Maria Obrenovici, care atunci când a aflat că este bolnavă de cancer s-a sinucis la vârstă de 44 de ani, la Dresda, pe 16 iulie 1876.
Fiul mai mare, Alexandru, era un tip lipsit de vointă care intenționa să urmeze o carieră politică însă o afecțiune congenitală cardiacă (miocardită severă) l-a obligat să ducă o viață liniștită. În ciuda sfaturilor Elenei și ale doctorilor, el s-a căsătorit cu Maria Moruzi și a murit în Spania, aproape de Madrid, în 1889 în vreme ce se afla în voiaj de nuntă. Văduva sa, Maria Cuza (fostă Moruzzi), a avut apoi o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, iar ca urmare a acestei povești de amor s-a născut, în 1898, la Ruginoasa, marele istoric Gheorghe Brătianu.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit după 11 ani de exil, pe 3 mai 1873, într-un hotel din Hidelberg, în brațele Elenei Cuza și a fost adus în țară și înmormântat la moșia sa de la Ruginoasa.
Cuza și-a exprimat dorința pe patul de moarte de a fi înmormântat la Ruginoasa. Așa s-a și făcut. Însă, în anul 1944, rămășițele sale pământești au fost mutate la Curtea de Argeș și în 1946 au fost mutate din nou, la Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde odihnesc și acum.
