Peste 32% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei. Acestea sunt datele furnizate de Institutul Național de Statistică în 2018. Din aceleași statistici ale INS reiese că 42% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, 21,5% trăiesc în privare materială severă, 52.783 sunt lipsiți de ocrotirea părinților, aflându-se în sistemul de protecție specială a copilului, 92.027 sunt afectați de migrația economică a părinților, 15.253 au fost victime ale abuzului, neglijării sau exploatării într-un singur an, 287.493 se află în afara sistemului de educație, deși au vârsta învățământului obligatoriu și aproape 7 din 1000 nu supraviețuiesc primului an de viață.
Deputat Constantin Codreanu: „Atunci când o treime dintre copiii României sunt sub pragul sărăciei, este o adevărată crimă să dai pensii speciale. Rămân consecvent ideii că singurii care merită să aibă, în România, un statut special sunt veteranii de război care au apărat onoarea țării noastre, militarii care au luptat în teatrele de operaţiuni şi foştii deţinuţi politici care, nevinovați fiind, au stat zeci de ani în închisorile comuniste. În rest, toţi cetăţenii, inclusiv politicienii, trebuie să primească pensii în funcţie de contributivitate.
Nu m-am limitat doar la declarații. Sunt co-inițiatior al unui proiect de lege care prevede eliminarea pensiilor speciale pe care le consider un furt din banul public. Mi-am pus semnătura pe sesizarea adresată Curții Constituționale a României cu privire la proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ pentru că acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali reprezintă motive de neconstituționalitate. Am participat la Campania națională a PMP «Fără pensii speciale pentru politicieni».
Deputatul Constantin Codreanu participă la Campania Națională „Fără pensii speciale pentru politicieni”
L-am auzit recent pe Ministrul Muncii și Justiției Sociale spunându-ne că România nu intră în colaps sub nicio formă din cauza pensiilor care nu sunt pe bază de contributivitate. Acesta este obiectivul oare? Să ne bucurăm că nu intrăm colaps? Incredibil! Ce fel de semnale le oferim cetățenilor dacă ajungem să ne stabilim noi, politicienii, privilegii financiare care indică o discriminare față de ceilalți români? Atunci când cineva face pasul spre politică, este firesc să fie conștient de avantajele și de dezavantaje. Românii din țară și din afara țării merită respect, iar politicienii să nu uite că ei există pentru cetățeni, nu invers și prin deciziile pe care le luăm în România trebuie să transmitem argumente pentru a încuraja revenirea acasă a românilor din Diaspora”.
Constantin Codreanu Campania fara pensii speciale pentru politicieniDeputatul Constantin Codreanu participă la Campania Națională „Fără pensii speciale pentru politicieni”
România s-a plasat anul trecut pe locul doi între statele UE atât după procentajul de persoane încadrate la privare materială severă, cât şi ca număr de persoane. Cu 16,8% am avut deasupra în acest clasament al sărăciei doar Bulgaria (20,9%) iar ca număr absolut de persoane ( cu 3,88 milioane de cetăţeni ) ne-am situat după verii italieni (6.117 mii persoane dar la o populaţie totală cu mult mai mare).
De reţinut şi faptul că, deşi traiectoria pe care s-a înscris în ultimii ani România la acest indicator a fost de scădere sistematică, cifrele sunt foarte apropiate de cele consemnate în Grecia, stat confruntat cu probleme bugetare grave ca urmare a datoriilor iresponsabile contractate într-o perioadă de aparentă prosperitate şi aflat acum într-o perioadă de ajustare. Astfel, dacă în 2015 noi ne situam cu rata de privare materială severă la 22,7% iar grecii la 22,2%, anul trecut se regăseau cifre mult mai mici dar similare: România 16,8% şi Grecia 16,7%.
Pentru referinţă, menţionăm că, la polul opus s-au situat ţări precum Suedia (1,1%) şi Luxemburg (1,2%), ambele cu valorile din 2017, urmate de Olanda (2,4%). Colegele noastre de bloc estic şi de regim valutar au performat mult bine, cu Ungaria doar puţin peste pragul de 10% (reducere spectaculoasă de la 27,8% în 2013, când era la un nivel similar cu noi) şi cu Polonia sub media UE (5,9%, date pentru 2017).
Privarea materială severă (acesta este termenul corect, nu „deprivare”) a fost definită de Eurostat drept incapacitatea unei persoane de a îndeplini cel puţin patru criterii din următoarea listă:
Plata la timp a facturilor ( rate, chirie, facturi de utilităţi etc.);
Să păstreze o temperatură adecvată în casă;
Să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate;
Să mănânce carne, pui sau peşte sau echivalentul vegetarian în mod regulat;
Să-şi permită o vacanţă de o săptămână departe de casă;
Televizor;
Maşină de spălat;
Automobil;
Telefon.
