Press "Enter" to skip to content

Dragoș Bucur: „Această boală m-a modelat în așa fel încât să îi fac față, cred că fără ea aș fi fost un om sărac”

Dana Nalbaru face declaratii emotionante despre boala sotului sau. Solista explica pe blogul personal ce a insemnat pentru ei lupta cu o afectiune care afecteaza tot mai multi romani. De cealalta parte, Dragos Bucur crede ca diabetul i-a schimbat total existenta, dar nu neaparat in rau, scrie sanatate.bzi.ro.

“Pentru cei care nu stiu, trebuie sa spun, inca de la inceput, ca am acasa un diabetic. Asa l-am luat, asa m-am indragostit de el, asa m-a cucerit. Despre Dragos e vorba si o sa va spun cateva cuvinte despre viata mea alaturi de diabetul sau.

Stiti, noi doi (eu si diabetul lui Dragos) ne-am cam imprietenit. A fost dragoste la prima vedere, pentru ca a venit la pachet cu proprietarul. Cand si-a scos prima oara pen-ul ca sa-si faca insulina (luase niste ciuperci la cuptor, dar voia sa ma impresioneze) am facut ochii mari, ca cepele, si el a mustacit multumit.”Am cucerit-o” si-a zis in gand. Eu ma intrebam daca nu-l doare si chiar i-am spus, iar el a mimat o grimasa in timp ce acul intra in burta. Actor. Dupa cinci zile acceptam cererea lui in casatorie si dupa sapte luni eram doamna Bucur’’, scrie Dana Nalbaru pe blogul personal.

Artista povesteste despre momentele in care a inteles, cu adevarat, cu ce se confrunta. “La inceput nu aveam nici cea mai mica idee despre ce inseamna hipo si hiper. Vedeam ca se testeaza des, ca isi face insulina, ca isi cantareste mancarea (a avut o perioada in care mergea cu cantarul in geanta la restaurant) dar, cu timpul, am invatat cam tot ce e important sa stiu despre diabet.

Astazi, acele, insulina, testele, senzorii, pompa fac parte din viata mea. De multe ori, ma intreb daca el nu s-o fi saturat de ele, dar il vad pozitiv mereu si firesc in relatia lui cu diabetul, asa ca ma linistesc.

Mi-a spus de cateva ori ca boala asta i-a facut viata mai buna. Pare ciudat, dar imi explica despre cum l-a organizat, cum l-a educat si, mai ales, despre cum l-a invatat sa inteleaga cu adevarat care sunt marile valori ale vietii. Si eu am invatat de la el.

Desi are perioade extrem de solicitante din punct de vedere profesional, si asta ii afecteaza glicemiile pe o perioada mai lunga de timp, desi ma ingrijorez pentru fiecare noapte pierduta la cate-o filmare, desi il vad uneori confuz de la hipo sau nervos de la hiper, el e aproape tot timpul “treaz”…inauntrul sau stie foarte bine ce are de facut de fiecare data. Face asa de bine si de discret (are grija de el) incat reuseste sa ne fereasca pe noi (pe mine si pe copii) de diabet. Nu se plange niciodata, nu spune niciodata “nu pot” atunci cand am nevoie de ajutor (si poate nu tot timpul se simte bine), nu e mofturos sau pretentios, ba e chiar vesel si mereu gata sa gaseasca o solutie. Odata si-a uitat insulina acasa, stia ca plec in oras si m-a sunat sa i-o duc. In graba mea am uitat sa o iau pe drum mi-am facut mii de procese de constiinta, aveam o intalnire importanta si nu mai aveam timp sa intorc. L-am sunat sa-i spun ca i-am uitat insulina si eram aproape sigura ca o sa ma certe (eh, sechele din trecutul meu indepartat) dar a fost extrem de calm si a zis ca va gasi o alta solutie, sa stau linistita. Firescul cu care se raporteaza la problemele zilnice este ceva ce invat mereu de la el. La mine, daca apare o problema, se produce panica. La el se activeaza cu calm cautarea solutiei. O singura data s-a enervat tare. Cand si-a uitat borseta cu teste si insulina la hotel, in Paris. Eu m-am speriat ingrozitor o singura data.

Intr-o noapte, cand a intrat in hipo si i-a luat cateva zeci de secunde bune ca sa ma recunoasca si sa-mi poata spune ceva. M-am panicat, desigur, i-am adus zahar si am asteptat sa isi revina. In rest, viata e ca la orice alta familie. Cu hidrati, dulciuri, munca, vacante, copii, prieteni si muulte vise frumoase de implinit in viitor”, mai spune Nalbaru.

Trimite prietenilor
Creare Site Web by O24.RO